Operatorii europeni de reţele energetice sunt gata să implementeze imediat un plan pe termen lung pentru a aduce statele baltice, care se bazează pe reţeaua rusă, în sistemul Uniunii Europene, în cazul în care Moscova le va întrerupe furnizarea de energie, au declarat trei surse familiare cu problema, pentru Reuters, potrivit News.ro.
Preocuparea cu privire la dependenţa de Rusia pentru orice formă de energie a crescut în toată Europa din cauza reducerii livrărilor de gaze ruseşti către unele ţări, în urma invadării Ucrainei de către Moscova.
Statele baltice sunt îngrijorate pentru că Lituania a intrat în conflict cu Rusia pentru blocarea tranzitului mărfurilor către enclava Kaliningrad.
La treizeci de ani de la despărţirea de fosta Uniune Sovietică şi la 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania depind de Rusia pentru a asigura surse stabile de energie.
Statele baltice au un plan de lungă durată de a deveni parte a reţelei europene descentralizate de reţele electrice, cunoscută sub numele de ENTSO-E, până în 2025.
Sursele au spus că planul ar putea fi implementat imediat dacă va fi necesar, conform planurilor de urgenţă întocmite de ENTSO-E pentru o astfel de eventualitate.
Persoanele au vorbit sub condiţia anonimatului din cauza sensibilităţii problemei.
Sistemele ruseşti şi cele europene continentale funcţionează ambele la o frecvenţă de 50 de herţi, dar în timp ce sistemul rusesc este condus de la Moscova, reţelele europene continentale sunt descentralizate, ceea ce înseamnă că fiecare operator naţional de reţea este responsabil pentru menţinerea stabilităţii sistemului său.
Cu toate acestea, în caz de urgenţă, cei din sistemul european pot oferi ajutor.
Deja, în luna martie, UE şi Ucraina şi-au conectat reţelele - cu 2 ani şi jumătate mai devreme decât era planificat - permiţând Ucrainei să primească energie de urgenţă din Europa în cazul în care atacurile militare provoacă întreruperi.
În mod ideal, statele baltice s-ar deconecta de la reţeaua rusă abia în 2025, după finalizarea investiţiilor susţinute de 1,6 miliarde de euro (1,68 miliarde de dolari) din fonduri UE pentru a-şi moderniza infrastructura.
Sursele au spus, însă, că statele baltice ar fi deja capabile să facă faţă dacă ar fi nevoie.
Reţelele ar funcţiona într-o manieră stabilă, dar lipsa modernizării infrastructurii ar putea însemna preţuri mai mari la energie, a spus una dintre surse.
Anul trecut, Lituania a instalat şi a testat cu succes echipamente pentru a conecta reţeaua electrică baltică cu Polonia, membru ENTSO-E.
ENTSO-E nu a fost disponibilă pentru a comenta joi, iar operatorul reţelei electrice poloneze a refuzat să comenteze.
Un purtător de cuvânt al Litgrid, care operează reţeaua lituaniană, a declarat pentru Reuters că testul de anul trecut al modernizării conexiunii LitPolLink lituaniano-poloneză a arătat că, "în caz de urgenţă, ţările baltice vor primi ajutor şi se vor putea conecta la reţelele Europei continentale".
"Ne coordonăm cu partenerii regionali şi suntem pregătiţi să asigurăm o alimentare fiabilă cu energie în toate scenariile", a spus purtătorul de cuvânt.
Scoaterea ţărilor baltice din reţeaua regională ar întrerupe, de asemenea, eonclava Kaliningrad a Rusiei, care este blocată între Lituania, Polonia şi Marea Baltică, ceea ce înseamnă că ar trebui să îşi conducă reţeaua independent.
Un test pentru a stabili dacă Kaliningradul ar putea face acest lucru a fost planificat pentru sâmbătă, dar Rusia l-a anulat cu puţin timp înainte de termen.
Nimeni nu a putut fi contactat imediat în Rusia pentru a comenta planurile reţelei baltice. Cu toate acestea, Rusia a declarat că se angajează să îşi îndeplinească contractele de furnizare de energie.
Moscova afirmă că reducerea livrărilor de gaze în această lună prin conducta Nord Stream 1 către Germania a fost cauzată de returnarea întârziată a echipamentelor turbinelor deservite de compania germană Siemens Energy în Canada.