Creşterea numărului de cazuri din "valul patru" şi preocupările privind o nouă variantă, mai contagioasă, au dus la scăderea accentuată a pieţelor globale. Această reacţie de aversiune la risc loveşte primul rând în activele cele mai sensibile la perspectiva unei creşteri mai slabe a PIB, precum mărfurile fungibile şi acţiunile. In acest timp, activele de "refugiu" precum dolarul american, obligaţiunile şi aurul sunt în creştere.
Europa suferă cel mai mare impact. Este regiunea din lume cu cele mai multe cazuri de infectare cu virusul şi este cea mai expusă la o încetinire a economiei globale care ar putea sa urmeze. Europa are cel mai mare raport exporturi/PIB, de 45%, şi cea mai mare proporţie de venituri ale companiilor provenite din afara continentului, de peste 50%.
Însă economiile şi consumatorii au arătat din ce în ce mai multă rezilienţă cu fiecare nou val al virusului. O proporţie mai mare a populaţiei este acum vaccinată. Ratele de spitalizare sunt acum mai mici. Mai multe tratamente devin disponibile. În acest timp aşteptările sunt deja mici pentru cele mai afectate sectoare, cele de legate de redeschidere, precum cel al turismului, aşa că noi vedem revenirea economiei ca fiind încetinită, nu deraiată.