OPINIE BOGDAN MAIOREANU, ANALIST ETORO: "Cât de normală este revenirea la normalitate"

Guvernele se pregătesc să ridice restricţiile Covid. Danemarca a ridicat deja aproape toate restricţiile, urmată de Norvegia. Suedia a ridicat şi ea restricţiile, considerând că am intrat într-o nouă fază dominată de varianta Omicron, mai contagioasă, dar mai puţin gravă. În Republica Cehă, oamenii nu mai trebuie să prezinte permisele Covid pentru a merge la restaurante, baruri, evenimente sportive şi culturale. Franţa şi Italia au eliminat obligaţia de a purta măşti în exterior, menţinându-le în continuare în interior. Marea Britanie doreşte să elimine toate restricţiile rămase, inclusiv regula de autoizolare în caz de infectare. Chiar şi România are în vedere eliminarea majorităţii regulilor privind pandemia.

Potrivit unui sondaj IPSOS, care a întrebat 22.000 de persoane din 33 de ţări dacă pandemia se va sfârşi vreodată şi cum vom şti acest lucru, nu există un consens asupra răspunsului. 20% din intervievati spun că va fi atunci când cel puţin 75% din populaţie va fi fost vaccinată, 19% spun că va fi atunci când transmiterea virusului va fi încetat complet, iar 17% spun că va fi atunci când spitalele vor funcţiona normal, fără deficit de personal sau de echipamente, timp de cel puţin o lună. În plus, 12% spun că va fi atunci când vor exista mai puţin de 10 cazuri noi la fiecare milion de persoane pe zi şi 7% spun că va fi atunci când vor exista mai puţin de două decese pe săptămână la fiecare milion de persoane. Şi, ceea ce este semnificativ, 14% spun că pur şi simplu nu ştiu. Între timp, 8% spun că pandemia s-a încheiat deja. Revenirea la normalitate ar putea fi la orizont, dar cum va arăta aceasta?

Călătoriile, care au fost grav afectate în anii trecuţi, vor înregistra o creştere. De exemplu, Heathrow, cel mai mare aeroport britanic, a anunţat recent că a avut un început lent în 2022, după ce temerile legate de Omicron au stricat planurile de călătorie a peste 1,3 milioane de pasageri. Iar cel mai mare operator turistic german TUI vede o creştere a cererii pentru vacanţa de vară în Marea Britanie pe măsură ce regulile şi restricţiile de testare sunt ridicate.

Ridicarea restricţiilor nu va restabili în mod magic profitabilitatea industriei aeriene. Conform unei estimări a IATA, industria va pierde aproximativ 11 miliarde de dolari la nivel global anul acesta, mult mai puţin decât anul trecut, când a pierdut 51,8 miliarde de dolari. Dar industria aeriană vede o posibilă redresare a cererii până la 84% din nivelurile înregistrate în 2019. Revenirea la normalitate nu se referă doar la călătorii şi vacanţe. Unele companii vor trebui să aducă oameni la birou, ceea ce reprezintă o sarcină dificilă în sine. Un sondaj Gartner a arătat că 48% dintre angajaţi vor lucra probabil de la distanţă cel puţin o parte din timp după terminarea pandemiei de COVID-19, faţă de 30% înainte de pandemie.

Lucrul de acasă, în ciuda neajunsurilor sale, s-a dovedit a fi benefic şi economic pentru o mulţime de angajaţi. Dar distanţa faţă de locul de muncă a determinat companiile să se gândească la noi metode de monitorizare. Analiza Gartner arată că 16% dintre angajatori folosesc mai frecvent tehnologia pentru a-şi monitoriza angajaţii prin metode precum pontajul virtual de intrare şi ieşire, urmărirea utilizării computerului de lucru şi monitorizarea e-mailului angajaţilor sau a comunicaţiilor interne, a chat-urilor. Pandemia a dezvoltat "gig economy", - economia bazată pe angajaţi independenţi/freelanceri. După ce pandemia se va încheia această tendinţă se va muta probabil şi în spaţiul corporatist. Ca o măsură de reducere a costurilor, companiile ar putea înlocui unii angajaţi cu normă întreagă cu angajaţi temporari, aduşi la nevoie. Tendinţele digitale care au început în timpul pandemiei probabil vor continua. Se vor dezvolta teleworking-ul, telemedicina, învăţarea la distanţă şi serviciile de livrare. Iar mediul de lucru hibrid este aici pentru a rămâne.

În ciuda glumelor de la începutul izolării din 2020, conform cărora pandemia va crea un baby boom, realitatea este oarecum diferită. Incertitudinea iminentă i-a determinat pe mulţi să amâne să aibă copii, accelerând declinul preexistent al populaţiei. Există estimări potrivit cărora scenariul planetei goale sau "declinul populaţiei", aşteptat până în 2050, ar putea veni mai devreme. Acest lucru are implicaţii majore, începând cu forţa de muncă şi terminând cu sistemul de pensii. Această situaţie creează, de asemenea, nevoia de servicii pentru populaţia în curs de îmbătrânire, aducând noi oportunităţi de investiţii, deoarece generaţiile mai în vârstă au o putere de cumpărare mai mare şi se bazează mai mult pe serviciile publice.