OPINII Actul oficial de deces al isteriei Covid s-a semnat la Australian Open

Jucătorii de la Australian Open nu va trebui să mai facă teste Covid-19 şi vor putea juca în acest an chiar dacă au virusul, în caz că se simt bine. "Am vrut doar să urmăm ceea ce este în prezent în comunitate", declara directorul turneului, Craig Tiley, citat de BBC.

Anul trecut, jucătorii au fost nevoiţi să se testeze zilnic şi să se izoleze dacă sunt pozitivi şi, de asemenea, vaccinul era condiţie eliminatorie. Va amintiţi ce scandal se crease anul trecut în jurul lui Djokovic, acceptat iniţial, deşi nevaccinat, apoi deportat nu fără scandal şi cu nişte contestaţii în justiţie?

De altfel, ce este posibil acum în tenis în Australia a fost posibil săptămâna trecută la cricket. Matt Renshaw a continuat să joace pentru Australia într-un meci test de cinci zile împotriva Africii de Sud, la Sydney, după ce a fost testat pozitiv pentru Covid-19.

Iar Australia nu face altceva decât să păşească pe drumul trasat de China la sfârşitul anului trecut.

La începutul lui decembrie 2022 aflam că autorităţile chineze renunţă la aplicaţia utilizată pentru a urmări deplasările rezidenţilor şi pentru a se asigura că ei nu vin dintr-o zonă afectată de un focar epidemiologic, un nou simbol al abandonării strategiei "zero COVID", după cum informa AFP.

Asta după ce autoritatea naţională de sănătate din China anunţase că cei care au Covid dar sunt asimptomatici, dar şi cei care au simptome uşoare, vor putea sta în carantină la domiciliu, după ce anterior bolnavii Covid erau îngrămădiţi în veritabile colonii penitenciare.

Brusc, după mai multe revolte ale populaţiei şi o cădere în gol a economiei, Comisia Naţională de Sănătate din China a ajuns la concluzia că cele mai multe cazuri de infecţie cu coronavirusul sunt asimptomatice sau uşoare, nefiind necesar un tratament special.

După ce, timp de aproape trei ani, China gestionase Covid-19 ca pe o boală la fel de periculoasă ca ciuma bubonică şi holera, schimbarea de ton era derutantă.

Sigur, nu există încă o coordonare la nivel global aşa cum se întâmpla la apogeul pandemiei, astfel încât abordări panicoase mai apar pe alocuri.

De pildă, în 5 ianuarie citeam că subvarianta Omicron, XBB.1.5, provoacă îngrijorare în rândul oamenilor de ştiinţă, după ce s-a răspândit rapid în Statele Unite în luna decembrie (40% din cazurile raportate), potrivit Reuters.

Iar ieri aflăm că agenţia UE de control al bolilor are veşti bune şi veşti proaste când vine vorba de XBB.1.5, subvarianta coronavirusului poreclită Kraken, care face ravagii în America. Vestea proastă era că Kraken se răspândeşte repede, însă vestea bună este că mai durează un pic până să ajungă în Europa, potrivit Politico.

Cu toate acestea, liderii politici par să meargă înainte cu convingerea că nimeni nu îşi mai permite excesele bugetare din timpul pandemiei şi dacă nu ne concentrăm suficient de mult asupra noilor valuri putem induce publicului ideea că acestea nici nu reprezintă un pericol real.

Vezi şi abordarea ministerului Sănătăţii din România care a lansat un nou val de...recomandări în momentul în care spitalele sunt din nou pline cu noile cazuri de infecţii respiratorii-gripe, viroze sau Covid (greu de aflat ponderile).

Morala din jurul poveştii Covid este că evenimentele pe care nu se focalizează presa nu există şi că publicul poate fi băgat şi scos din priză la o pocnitură din degetul invizibil care comandă orchestra media.

Să ne amintim şi de isteria declanşată de conflictul din Ucraina în momentul în care mâna invizibilă care comandă muzica din media occidentală va arată că altele sunt priorităţile zilei.