OPINII Administratorii de pensii ai Pilonului II nu au nimic să-şi reproşeze?

Creşterea dobânzilor la titlurile de stat a provocat scăderea cotaţiilor acestor plasamente în portofoliile fondurilor. E o scădere contabilă, care se diminuează până la dispariţie pe măsură ce ne apropiem de scadenţa titlurilor de stat, dar pentru cei care ies la pensie în aceste zile şi îşi vor toţi banii într-o singură tranşă asta presupune marcarea unor pierderi raportate la valoarea activului net din 2021.

Ca să înţelegeţi fenomenul, să luăm două emisiuni listate la BVB.

R2207A este o emisiune scadentă pe 15 iulie şi care se tranzacţionează acum între 99,6% şi 99,8% din valoarea nominală (cu un discount minim, deci). Dacă includem şi dobânda acumulată până acum (cuponul este de 2,95%, unul dintre cele mai mici din ultima vreme), rezultă cotaţii de 102,4%-102,6%.

R2312A este o emisiune scadentă în 4 decembrie 2023, cu un cupon de 4%. Se tranzacţionează în prezent la 94,6%-94,8%, iar cu dobânda acumulată până în prezent inclusă avem cotaţii de 96,8%-97%. După cum se vede, discountul în acest caz este semnificativ mai mare, deşi cuponul (dobânda plătită anual) este de 4% faţă de 2,95%. Cu cât suntem mai departe de scadenţă, discountul poate fi mai mare, cu cât ne apropiem de aceasta, discontul scade până la zero în ziua scadenţei.

Pentru administratori, un semnal de alarmă ar fi trebuit să fie scăderea dobânzilor (în urmă cu un an se intrase sub 3% dobândă pe an, în timp ce acum s-a sărit de 7%) şi ar fi trebuit să răspundă prin reducerea maturităţilor pentru titlurile din portofoliu. În felul acesta, pierderile din evaluarea obligaţiunilor la piaţa ar fi fost diminuate. Similar, când dobânzile cresc trebuie mutaţi cât mai mulţi bani pe scadenţe cât mai lungi. Una peste alta, în primele 5 luni din 2022 activele fondurilor de pensii din Pilonul II au scăzut cu aproape 6% (cât creşterea din 2021), iar anul acesta se arată complet compromis în lupta administratorilor cu inflaţia.

Era evident că fondurile vor intra pe minus odată cu creşterea inflaţiei şi a dobânzilor, dar abia recent au început să apară avertismente pentru cei care ies în aceste momente la pensie. Aceştia pot opta pentru plata sumelor acumulate într-o singură tranşă sau pentru plata eşalonată timp de cinci ani. Administratorii sfătuiesc asiguraţii să amâne momentul plăţii pentru a nu fi loviţi de scăderea activului net (oferind industriei în continuare comisioanele de administrare), dar nimeni nu dă asigurări că inflaţia nu este aici pentru a rămâne o perioadă mai îndelungată, caz în care amânarea plăţii unice n-ar mai avea sens.

Or, îşi imaginează cineva că, în cazul fericit că războiul din Ucraina ar lua sfârşit înainte de finalul anului, importurile din Rusia ar reveni la normal, că şi când nimic nu s-a întâmplat? Prin Vest se vorbeşte deja de raţionalizări, iar administratorii de fonduri visează la inversarea trendului inflaţiei şi dobânzilor din trimestrul al treilea 2022. Or, dacă inflaţia va creşte, în lunile următoare pierderile fondurilor vor urca în loc să se diminueze, iar cine îşi scoate banii acum, într-o singură tranşă, ar putea să se felicite la finalul anului. Sigur, cine aşteaptă mai mult, poate câţiva ani, ar putea beneficia de inversarea trendului, numai că pensionarii sunt săraci la capitolul timp, iar sfaturile de amânare a plăţii unice pot părea cinice în cazul lor.