OPINII Are şi bula crypto părţile ei bune

Umflarea iraţională a preţurilor pentru monedele digitale are meritul că a îndepărtat o parte a speculatorilor de activele palpabile care erau sursă a speculaţiilor când băncile centrale se jucau de-a maşinile de tipărit bani. Măcar nimeni nu mănâncă bitcoin sau nu îşi confecţionează ţevi din aşa ceva, ceea ce nu s-ar putea spune despre produsele agricole sau despre cupru, aluminiu, etc.

Cuprul a urcat în ultimul an de la 5.000 dolari/tona la 9.000 şi se apropie de maximul ultimilor 10 ani, când atingea 9.500 dolari. Aluminiul este în plin fuleu la rândul său, înlocuind cuprul în anumite zone, având în vedere că preţul este de numai 2.200 dolari/tonă în prezent (în urcare de la 1.400 dolari în urmă cu un an şi încă departe de maximul de 3.100 dolari în 2008). Petrolul a avansat la rândul său de la 20 la 68 dolari/baril, dar este departe încă de maximul de 149 dolari din 2008. Porumbul se află la maximul ultimilor 7 ani, avansând de la 3,4 la 5,6 dolari. Metalele preţioase sunt, de asemenea, în creştere şi puţine mărfuri se descurcă slab în această perioadă, pentru că teama de banii pompaţi pentru refacerea sectoarelor economice afectate de criză a făcut să se aprecieze cam orice activ (mai puţin activele monetare unde dobânzile au atins randamente real-negative în anumite sectoare).

Ei bine, în lipsa debuşeului adus de crypto, mare parte din banii speculativi care au indundat piaţa monedelor virtuale ar fi parcat în metale preţioase, metale industriale, produse agroalimentare etc. Adică în zone unde creşterea speculativă a preţurilor se simte imediat în inflaţie. Ceea ce nu se poate spune despre bitcoin & Co. Cum nu ne luăm salariile în criptomonede şi nici nu facem cumpărăturile în supermarket cu criptomonede, marea majoritate a populaţiei priveşte fără emoţie agitaţia din zona monedelor digitale.

Când bula bitoin îşi va da obştescul sfârşit, pentru că nimic nu creşte la infinit, nici lalelele olandeze, nici BET-FI-ul (care n-a putut trece nici măcar de 100.000 de puncte în vremurile de glorie), nici rasdacele cu terenuri bune sub ele, banii care vor ieşi de acolo ar putea să dea noi impulsuri de creştere pentru activele reale. Până atunci însă, să fim recunoscători că bula crypto ne-a scutit de umflarea altor bule în pieţele de capital sau măcar le-a diminuat amplitudinea.

Cum s-ar putea profita de perioada bună a mărfurilor din România? Din păcate, nu sunt multe alternative. Nu avem o mină de cupru şi argint listată precum polonezii, unde acţiunile KGHM au urcat în ultimul an de la 50 de zloţi la 185. Avem un producător de aluminiu (Alro) care va simţi majorarea preţurilor în marjele de profit, deşi şi aici trebuie luate în calcul preţurile la energia electrică, producţia de cupru este energofagă. Dacă însă plouă suficient până la vară, cei care au terenuri agricole vor vinde recoltele la preţuri mai mari şi asta va fi bine şi pentru cei care au arendat respectivele terenuri. Pentru deţinătorii de cash, lucrurile arată descurajant-inflaţia a sărit de 3%, dar dobânzile la titlurile de stat în lei pe un an au coborât sub 3%, astfel încât randamentul e real-negativ.