OPINII Banii speculativi au început să iasă din pieţe

Cum e posibil ca o majorare a dobânzilor mai mică de un punct procentual să genereze agitaţie atât de mare în pieţele financiare? Toată lumea vorbea marţi panicată de intenţia Fed de a majora dobânzile cu 0,75 pp, un salt mai rar întâlnit într-o zonă unde ajustarea dobânzilor se face cu pipeta.

Criptomonedele scădeau accelerat, indicii tatonau piaţa bear în SUA şi asta pentru o banală urcare a dobânzilor. De fapt, când avem multe fonduri speculative care operează cu capital împrumutat, creşterea dobânzilor nu e chiar o veste bună. Iar pentru speculatorii care se expun în marjă, folosind efectul de levier pentru banii împrumutaţi, o creştere a dobânzilor de 1 pp poate genera ditamai pierderile.

Din acest motiv majorarea dobânzilor atrage corecţii severe pe pieţele mari de capital, aşa cum o scădere a lor cu paşi la fel de mici poate aduce aprecieri nesperate.

Amplitudinea corecţiilor/aprecierilor în urma unor decizii de politică monetară este cu atât mai mare cu cât pieţele de capital sunt mai dezvoltate (citeşte cu cât ponderea instrumentelor mai sofisticate este mai mare), iar la BVB se va simţi mereu mai blând influenţa dobânzilor decât la NYSE, de exemplu.

Vestea proastă pentru cei cu expunere pe pieţele dezvoltate este că planul băncilor centrale este de a înăspri politica monetară în continuare, iar până la finalul anului vom tot avea anunţuri privind noi majorări, chiar dacă nu la fel de spectaculoase ca cea de miercuri în SUA.

Astfel încât e rost de câştiguri din speculaţiile pe scădere (reboundurile ar trebui folosite pentru shorturi mai bine plasate) şi de multă temperare la cumpărare pentru cei care vânează chilipiruri (exceptând acţiunile companiilor energetice care rămân pe val o perioadă).

Cel puţin până când inflaţia nu dă semne de scădere şi conflictul din Ucraina nu se apropie de o concluzie, e greu de presupus că vom vedea o inversare în politica monetară. E vremea pentru obligaţiuni de stat deşi, pe finalul ciclului de creştere a dobânzilor va fi destul de greu de ales între acţiunile ieftinite corespunzător şi obligaţiunile încă la dobânzi mari. Probabil un portofoliu diversificat care să includă toate aceste active ar fi cel mai nimerit atunci.

Va mai ajunge piaţa crypto la nivelurile din toamna lui 2021 după ce se încheie actualul ciclu de majorare a dobânzilor? După mine, e ca şi cum ne-am fi întrebat după spargerea bulei lalelelor dacă vom mai vedea un bulb care să coste cât o casă.

Iar bitcoinul nu e departe de acea poveste, de la câteva sute de bitcoini care cumpărau o pizza se ajunsese în zece ani ca un bitcoin să cumpere o casă, precum bulbii de lalea, chiar dacă una modestă (67.000 dolari).

Chiar dacă banii speculativi vor fi iar motivaţi cu dobânzi apropiate de zero, e greu de recompus naraţiunea din jurul crypto care făcea furori la un moment dat. Nu poţi agita perspectiva aurului digital, mirajul NFT-urilor revoluţionare de mai multe ori.

Rămâne ca banii speculativi să îşi inventeze alte jucării şi bule la următorul ciclu de creştere, poate din zona agricolă, millitară sau de energie alternativă.