OPINII Ce preţ mai pune piaţa pe dobânda BNR?

Am urmărit oscilaţiile Robor după anunţul de majorare a dobânzii de politică monetară a BNR. O creştere de un punct procentual, de la 3,75% la 4,75% ar fi trebuit să mişte serios piaţa interbancară, mai ales că era o ajustare mai mare decât estimările analiştilor, deci un mini-şoc. Ei bine, valorile Robor la 3, 6 sau 12 luni au crescut sub 0,2% în prima zi de la mutarea BNR, semn că piaţa nu mai pune mare preţ pe acest reper, câtă vreme ROBOR tinde deja spre 7% (6,9% la 6 luni şi 7,07% la un an sunt valorile din 7 iulie).

Dobânzile interbancare se mişcă deja mai repede decât dobânda BNR, iar instituţia de supraveghere pare că doar vrea să reducă decalajul când îşi mai creşte dobânda. De altfel, faţă de 7,75% în Ungaria sau 7% în Cehia, România, cu o dobândă de 4,75%, e cea mai modestă din regiune.

Interesant de remarcat, euro ajunsese la 404 forinţi înainte de decizia Băncii Ungariei de a adaugă încă 1,85 puncte procentuale la dobândă la sfârşitul lunii trecute şi, după o scurtă perioadă de apreciere până la 392 forinţi, a ajuns acum la peste 407 forinţi, deci nu a folosit la mare lucru o dobânda mai mare pe măsură ce euro s-a ieftinit în faţa dolarului.

Este adevărat, atât Ungaria, cât şi Polonia, care a permis la rândul sau o depreciere de 5% a zlotului în 2022, contează mult mai mult pe exporturi decât o face România, iar în cazul nostru un leu slab nu ar fi ajutat prea mult economia, eventual ar fi impulsionat suplimentar inflaţia.

Leul, încremenit la un raport de 4,94 euro/leu de luni bune nu pare prea impresionat de ce se mai întâmplă în lume, rămâne de văzut pentru câtă vreme. E adevărat că Ungaria are datorii mai mari şi o rezervă valutară sub România, dar totuşi, o depreciere de 15% numai în 2022 faţă de euro pare cumva exagerată în comparaţie cu stabilitatea euro/leu.

Practic, stimularea economisirii în lupta cu inflaţia se face acum mai mult de la Ministerul de Finanţe care urcă lună de lună dobânda la titlurile de stat pentru populaţie, forţând băncile să-şi ajusteze dobânzile la termen pentru a nu se confrunta cu retrageri masive -8,2% la 12 luni este randamentul titlurilor vândute în programul Tezaur în iulie, faţă de 7,2% în iunie. Rămâne de văzut cu cât vor creşte dobânzile în august, septembrie etc. şi când se atinge pragul psihologic de 10%.

Să ne obişnuim, deci, să privim cu mai mult calm deciziile de politică monetară de la BNR, în ciuda reportajelor panicate din faţa instituţiei servite de media. Piaţa bancară reglează mult mai prompt dezechilibrele, iar Banca Centrală, mai nou, doar confirmă evaluările.

Cumva şi BVB a preluat performanţele leului, după primul semestru scăderile la nivelul principalului indice (în jur de 4%), fiind mult sub ce am văzut prin alte părţi (-27% WIG-30, -20% S&P500, -18% DAX, -28% Nasdaq). Rămâne de văzut dacă deprecierile reduse la BVB vin din valorile mai realiste ale multiplilor bursieri în România sau doar dintr-un decalaj pe care pieţele îl vor corecta la un moment dat.