În 2021 vom asista cel mai probabil la o accelerare a finalizării unor investigaţii mai vechi şi declanşarea de noi investigaţii. De asemenea, anticipăm anumite modificări şi evoluţii în privinţa modalităţilor de investigare punându-se accent pe zona electronică. Consiliul Concurenţei se află la un moment de preluare a mai multor responsabilităţi, în special în domeniul digital. Autoritatea a demonstrat că rămâne o instituţie de top şi că are potenţialul de a fi revoluţionară în materie de concurenţă. Rămâne de văzut dacă autoritatea va continua în zona de modernizare şi prevenţie sau va pune mai mult accentul pe zona sancţionatorie. Dacă tendinţa de sancţionare se va accentua şi amenzile vor fi semnificative există riscul ca unele decizii să destabilizeze ecosistemul de concurenţă şi să genereze incertitudine în anumite segmente de piaţă.
Investigaţii de încălcare a legii concurenţei
După un an foarte bun din perspectiva sancţiunilor aplicate, pentru 2021 ne aşteptăm la două tendinţe majore. În primul rând, este de aşteptat ca o serie de investigaţii importante, amânate la finalul anului 2020 să fie finalizate în anul 2021 (este posibil ca tiparul activităţii autorităţii de concurenţă în privinţa investigaţiilor să se modifice uşor, dinspre finalizarea majorităţii cazurilor la final de an către o finalizare temporizată, pe parcursul întregului an). În al doilea rând, ne aşteptăm la o creştere a numărului de investigaţii noi faţă de anul 2020. Această aşteptare are la bază şi faptul că în anul 2020 a existat o activitate redusă în zona declanşării de noi investigaţii şi, pe de altă parte, prin finalizarea mai multor investigaţii importante autoritatea va elibera resurse umane pentru a demara noi investigaţii. În plus, tendinţele la nivelul Comisiei Europene vor fi preluate şi la nivel local existând interes în zona de big data, digitalizare şi inovaţie.
Numărul de investigaţii noi va creşte semnificativ, probabil mai accentuat în a doua parte a anului ca urmare a unor măsuri de relaxare a restricţiilor impuse de normele sanitare. De asemenea, ne aşteptăm la o creştere a numărului de sesizări şi plângeri, precum şi a unor noi investigaţii declanşate din oficiu.
Cel mai probabil vom asista şi la finalizarea unor investigaţii mai vechi în domeniul asigurărilor, medical, industrial, media sau sectorul service-urilor auto. În privinţa investigaţiilor şi analizelor noi, anticipăm că domeniile-cheie ale activităţii economice care vor fi vizate, vor fi, în special, domeniul farmaceutic, zona de licitaţii publice privind noile proiecte de dezvoltare, domeniul financiar, sectorul materialelor de construcţii şi zona de tehnologie şi IT. În plus, unele acte normative şi măsuri economice vor necesita analize şi puncte de vedere din partea autorităţii de concurenţă (anticipăm inclusiv o activitate susţinută în zona de suport privind măsurile de susţinere a mediului economic ce vor fi aplicate la nivel local sau european).
Investigaţii sectoriale
Investigaţiile sectoriale au fost şi rămân mijlocul cel mai eficient pentru cunoaşterea unei pieţe de către autoritatea de concurenţă. Acest mecanism, folosit destul de des de Comisia Europeană, a fost preluat şi la nivel naţional existând o tendinţă de creştere a numărului de investigaţii sectoriale. În anul 2021 ne aşteptăm la păstrarea tendinţelor de cunoaştere a unor segmente de piaţă, în special cele care privesc zona medicală, tehnologii noi sau inovaţii. De asemenea, ne aşteptam ca sectorul IT, precum şi cel privind serviciile financiare să rămână în vizorul autorităţii de concurenţă. În plus, sectoarele cu impact asupra populaţiei (energie electrică, gaze naturale, carburanţi, medicamente şi servicii medicale, comerţ online, servicii de transport) vor prezenta un interes crescut de analiză din partea Consiliului Concurenţei (fie că discutăm despre analize mai extinse, fie unele care privesc numai anumite elemente ale acestor sectoare - cum a fost, spre exemplu, liberalizarea pieţei de energie electrică).
Sancţiuni
Sistemul sancţionator aplicabil în România în materie de concurenţă permite aplicarea de sancţiuni de până la 10 % din cifra de afaceri totală din anul anterior sancţiunii. Dacă în anul 2018 am constatat o creştere exponenţială a amenzilor aplicate, depăşindu-se pragul de 94 milioane de Euro, în anul 2019 am avut un an de activitate normală, fără amenzi care să depăşească, în total, pragul de 50 de milioane de Euro, în anul 2020 autoritatea a reuşit să depăşească pragul de 70 de milioane de Euro.
Anul 2020 a depăşit aşteptările privind creşterea valorii sancţiunilor impuse într-un an de pandemie (acest lucru datorându-se finalizării unor cazuri importante, cât şi de creşterea severităţii amenzilor aplicate). Este de aşteptat ca valoarea amenzilor să se menţină la un nivel ridicat şi în anul 2021, în special, ţinând cont de faptul că sunt unele investigaţii de amploare care se apropie de final. Totuşi, creşterea semnificativă a procentului de amendă aplicat societăţilor investigate, chiar şi în cazuri în care acuzaţiile sunt mai puţin evidente, pare un proces periculos şi ireversibil, acest lucru afectând serios pieţele unde vor fi aplicate sancţiuni (de exemplu, unele societăţi vor fi în imposibilitate de plată sau altele vor stopa investiţii importante pentru a putea face faţă sancţiunilor). Mai mult, finalizarea cazurilor în care sunt implicate societăţi străine fără o prezenţă fizică în România va putea aduce amenzi semnificative (prin raportare la activitatea acestora în România) ceea ce va genera un amplu proces de contestare a acestora în instanţă. În privinţa procedurilor de clemenţă şi recunoaştere ne aşteptăm la un proces de reducere a numărului acestora, în special ţinând cont de faptul că recunoaşterile ar trebui realizate cât mai aproape de momentul declanşării investigaţiei pentru a genera o reducere maximă, ceea ce va fi greu de realizat în practică.
Concentrările economice
Este de aşteptat ca numărul de operaţiuni analizate de către Consiliul Concurenţei să se menţină în liniile obişnuite, cu menţiunea că anul 2021 anunţă unele operaţiuni importante în domeniul telecom sau cel financiar-bancar. În plus, concentrările economice sunt influenţate semnificativ de contextul economic global (din perspectiva oportunităţilor de achiziţie) şi de cel local (în special prin prisma atractivităţii mediului economic din România) fiind aşteptate şi unele operaţiuni privind active / activităţii afectate de pandemia covid-19.
Inspecţii inopinate
Deşi este dificil de estimat numărul inspecţiilor inopinate, cu siguranţă acesta va creşte faţă de cele din 2020, fiind de aşteptat ca inspecţiile să rămână principalul mijloc de colectare de informaţii de către autoritatea de concurenţă. De asemenea, anticipăm unele schimbări în privinţa modalităţii de desfăşurare a inspecţiilor inopinate prin utilizare la maxim a mijloacelor electronice de control şi investigare. Acest fenomen va pune presiune pe agenţii economici care vor fi nevoiţi să se adapteze acestor schimbări, inclusiv prin raportare la programele de conformare cu regulile de concurenţă aplicabile intern.
Atacarea deciziilor Consiliului Concurenţei
Este important de menţionat faptul că există unele tendinţe de anulare a unor decizii ale autorităţii (spre exemplu în materie de clauze de non-concurenţă sau în investigaţia de retail) ceea ce este un fenomen de normalizare care va aduce beneficii reale analizelor de concurenţă şi mai multă predictibilitate în această zonă - autoritatea de concurenţă fiind obligată să dedice mai mult timp asigurării îndeplinirii standardului de probă ridicat impus în materie de concurenţă.
Tendinţa de creştere a numărului de dosare este una normală în anul 2021, în special ţinând cont de acele situaţii în care probatoriul utilizat de autoritate nu este convingător. Este de aşteptat să avem unele decizii-cheie ale Curţii de Apel Bucureşti privind modul în care instanţele analizează modalitatea de stabilire a cuantumului amenzilor prin raportare la principiul proporţionalităţii şi o analiză importantă în materie de standard de probă. Mai mult, este de aşteptat ca în anul 2021 să vedem o continuare a unui mecanism de corecţie din partea instanţelor de judecată în măsura în care fie probatoriul, fie modul de aplicare a normelor de concurenţă nu îndeplineşte standardele europene în această materie, inclusiv ca urmare a creşterii numărului de cauze în care societăţile vor invoca, pe calea întrebărilor preliminare adresate Curţii Europene de Justiţie, beneficii şi drepturi care decurg din legislaţia europeană.