OPINII De ce iubesc băncile atât de mult ROBOR?

Vestea săptămânii în mediul bancar local este că cele zece bănci care participă la procedura de calcul a ROBOR sunt investigate de Consiliul Concurenţei, fiind suspectate pentru modul în care determină valoarea indicelui, valoare care se menţine semnificativ peste dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

Nu e un secret pentru nimeni că decalajul dintre ROBOR şi IRCC, net în favoarea consumatorilor, a fost privit de-a lungul timpului cruciş de bancheri, în ciuda evidenţelor.

De pildă, potrivit bancherul.ro, "IRCC a fost mai mic decât ROBOR în medie cu 0,3 puncte procentuale, timp de 10 trimestre, de la introducerea IRCC, în T2 2019, până în T3 2021, înainte de începerea noului ciclu de majorare a dobânzilor BNR.

Doar de două ori în această perioadă IRCC a fost mai sus de ROBOR, dar cu valori nesemnificative: 0,21 puncte în T3 2020 şi 0,06 puncte în următorul trimestru, după începerea ciclului de scădere a dobânzilor, când IRCC a reacţionat cu întârziere de două luni".

Apoi s-a inversat trendul, BNR a început să urce gradual dobânda de politică monetară, de la 1,5% la 6,25%, şi a fost iar o diferenţa netă în favoarea ROBOR, care a urcat rapid, de la 1,50% în T3 2021 la 7,93% în T4 2022, în timp ce IRCC a crescut de la 1,08% la 4,06%, în aceeaşi perioadă.

"Dată fiind amplitudinea majorării dobânzilor şi diferenţele dintre cei doi indici s-au adâncit la 0,69 puncte procentuale în T4 2021, 1,84 puncte în T1 2022, 2,74 puncte în T2 2022, 3,79 puncte în T3 2022, 3,87 puncte în T4 2022", se arată pe site-ul menţionat.

De altfel, această diferenţă în favoarea IRCC este recunoscută şi de unele bănci în mod transparent, aşa cum apare de pildă pe site-ul CEC Bank. "IRCC se calculează pe baza tranzacţiilor efective, în timp ce ROBOR este o medie pe baza cotaţiilor afişate - preţuri de strigare. Aşa se face că, pentru aceeaşi zi, între ROBOR şi IRCC apar diferenţe semnificative. În luna septembrie 2022 de exemplu, diferenţa a fost de circa două puncte procentuale, dobânda IRCC fiind mai mică".

Site-ul bankingnews.ro arăta, în iulie 2020: "Bancherii au reacţionat la apariţia noului indice de referinţă, vorbind despre lipsa exactităţii, fiabilităţii şi relevanţei IRCC, existenţa unui decalaj temporal şi a unui risc al volatilităţii. Mai mult, reprezentanţii industriei de profil avertizau asupra faptului că înlocuirea ROBOR cu IRCC în metoda de calcul a costurilor creditelor în lei va conduce în cele din urmă la creştere a costurilor de creditare pentru consumatori şi o lipsă de predictibilitate din partea acestora asupra obligaţiilor de plată lunare".

Lumea s-a dumirit apoi că trecerea la IRCC este în favoarea consumatorilor, astfel încât la nivelul lunii august 2022 peste 26.000 de debitori care erau legaţi de ROBOR (creditele mai vechi de luna mai 2019) migraseră deja la IRCC.

Unii bancheri nu au privit cu lejeritate pierderea unei surse importante de profit şi au încercat să sublinieze că, odată trecut la IRCC, cu IRCC se va închide creditul şi că, oricum, cei doi indicatori vor ajunge foarte apropiaţi dacă eliminăm decalajul de timp astfel încât, de ce ar mai merita efortul?

"Trecerea de la ROBOR la IRCC în contractele vechi în lei se face cu acordul ambelor părţi. Încercăm să transmitem că, dacă un client solicită să facă trecerea de la ROBOR la IRCC şi această cerere se aprobă de către bancă, atunci acest proces este ireversibil. IRCC are o altă perioadă de ajustare şi este o medie ponderată care, în trei luni de zile, ajunge foarte aproape de media ROBOR de la perioada la care ne raportăm", declara în septembrie 2022 şeful ARB Bogdan Neacşu.

Ameninţările subtile cu ireversibilitatea procesului de migrare de la IRCC la ROBOR şi minimizarea diferenţelor dintre indici în ciuda evidenţelor a fost înlocuită, mai nou, cu apelul de a nu face trecerea fără a consulta un consilier al băncii. "Pentru cei care au rămas de foarte mult timp cu dobândă variabilă există posibilitatea să refinanţeze creditele în dobândă fixă sau să le treacă pe IRCC, dar noi nu recomandăm trecerea la IRCC fără a discuta cu un consilier", spunea, la sfârşitul lunii trecute Dana Dima, vicepreşedinte BCR.

Pentru a rezuma povestea ROBOR vs IRCC, cum IRCC reprezintă o medie a tuturor scadenţelor, lungi şi scurte (1,2 zile, 1 săptămână, 1 lună, etc.), iar ROBOR luat în calcul de bănci este focalizat pe scadenţe mai lungi (3,6 luni) devine evident că, în majoritatea cazurilor, IRCC va fi mai redus decât ROBOR, exceptând situaţiile în care se produce o inversare a trendului de creştere a dobânzilor şi doar pe perioada acelui trend. Pierderile provocate debitorilor legaţi de IRCC pe trendul de scădere a dobânzilor vor fi inferioare însă celor aduse de ROBOR pe trendul de creştere a acestora, în perioadele de stabilitate fiind avantajaţi tot cei cu IRCC.

• Găselniţa dobânzilor fixe

Sfaturile de înlocuire a dobânzilor variabile cu unele fixe pentru o perioadă pot fi salutare doar dacă dobânzile fixe din pornire nu sunt mult peste cele variabile la data comparaţiei.

De pildă, CEC Bank propune un credit ipotecar pentru investiţii imobiliare cu dobânda fixă timp de 5 ani de 10%, în condiţiile în care dobânda variabilă la care se revine după are acum valoarea de 6,56%( IRCC+2,5%). Cum ROBOR la 6 luni este acum trecut uşor de 8%, un astfel de credit cu dobânda fixă nu-i face pe bacheri să regrete prea mult înlocuirea ROBOR cu IRCC.

O primă pornire de 1-1,5% peste dobânda variabilă poate fi înţeleasă pentru un credit cu dobânda fixă, dar ce trece peste devine mai greu de asumat cu inima împăcată de către debitori, chiar dacă dispare imprevizibilul la calcularea ratelor o perioadă mai lungă.