OPINII De ce scade numărul investitorilor la bursă şi ce vor cei care vin acolo

Şeful bursei româneşti, polonezul Ludwik Sobolewski, a scos recent un nou truism din pălărie: "scăderea numărului de investitori individuali pe parcursul ultimilor ani este un lucru rău pentru BVB, în timp ce creşterea are un efect pozitiv". De ce scade însă numărul investitorilor activi la bursă? Numărul lor era la finele lui 2015 de 71.000 persoane potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor (numărul total de clienţi ai societăţilor de brokeraj este de 78.000, arată ASF în raportul pe 2015, dar aici există şi persoane care au conturi la mai multe SSIF-uri), minimul ultimilor 10 ani, în timp ce anul trecut doar 24.500 dintre aceştia au fost activi, tranzacţionând cel puţin o dată, potrivit autorităţii de supraveghere. Asta în condiţiile în care în 2013, anul când Sobolevski descăleca la BVB erau 85.000 de investitori activi, iar în 2009, an de criză, 94.000.

Să ne gândim care sunt motivaţiile care ne aduc la bursă. Pe un anumit palier, oamenii vor bani şi recunoaştere, pe altul, vor doar să se diversifice. Segmentul celor de 25-35 de ani, cel mai activ pe pieţele de capital, vede bursa ca pe o scurtătură spre obiectivele specifice vârstei - bani, deci maşini şi femei. Să îţi multiplici banii pentru a te bucura de toate plăcerile vieţii este obiectivul lor principal, iar aceştia dau buzna spre pieţele de capital când preţurile sunt pe un trend de creştere, iar media popularizează fenomenul, relatează despre tranzacţiile de succes, recirculă poveştile celor care s-au îmbogăţit mizând corect pe afacerile câştigătoare. Bursa nu este însă importantă doar pentru efectul său de pârghie (ajungi acolo cu bani puţini şi pleci cu Mercedes) dar şi pentru cel de recunoaştere, de creştere a notorietăţii. E important să câştigi, dar este foarte preţios şi ca alţii să afle despre performanţele tale ca investitor, să poţi poza în mic guru al pieţelor de capital. Evident, pe o piaţă în creştere, mulţi vor contempla valoarea portofoliilor şi vor revendica statutul de oameni inteligenţi, care înţeleg mecanismele bursei, în faţa amicilor. Cei care vor atât bani, cât şi recunoaştere fac parte dintr-o subcategorie superioară de vârstă, să spunem 35-45 de ani. La extrem, dorinţa de multiplicare a veniturilor păleşte în faţă celei de confirmare a valorii de speculator, până în punctul în care unii ajung să încerce să demonstreze pieţei că ei au dreptate şi restul se înşală (vezi cazul Sima, eminenţa cenuşie a forumurilor de mici investitori înainte de 2008, devenit proscris după ce a tocat banii clienţilor încercând să ducă până în pânzele albe un raţionament speculativ greşit). Evident, tot acest segment de investitori - speculatori nu se poate manifesta în actualele condiţii de piaţă, plus că durează ceva timp până apare o nouă generaţie pe acest calapod, după ce precedenta a fost pulverizată de criza financiară din 2007-2009.

Un al doilea mare segment de investitori e reprezentat de cei care vor doar alternative la depozite, pentru a-şi diversifica plasamentele. Fac parte dintr-o generaţie mai în vârstă (mulţi au 45-60), iar cel mai bun pretext pentru a creşte reprezentarea acestei categorii de investitori este să aduci marfă proaspătă şi sigură la bursă. Nu companii promiţătoare din IT care se pot lovi de faliment după câţiva ani extraordinari sau "no-name"-uri cu perspective din servicii (aceşti oameni nu mai vor prea mult să rişte), ci companii solide cu poziţii de monopol sau duopol din sectoarele lor (utilităţi, energie) care să ofere o politică de dividend cât mai apropiată de randamentul depozitelor cu o doză de siguranţă a investiţiei comparabilă. Din păcate, nici pentru aceştia nu s-a mai întâmplat nimic spectaculos în ultima vreme (poate se va lista Hidroelectrica, după ieşirea din insolvenţă) astfel încât bursa are în prezent doar 71.000 de temerari, în ciuda campaniilor de popularizare a pieţei şi atragere a investitorilor derulate în ultimii ani, asta în condiţiile în care în 2013, erau 85.000 de investitori activi, iar în 2009, an de criză, 94.000. Scăderea investitorilor doare cu atât mai mult conducerea BVB cu cât oferta bursei se suprapune în prezent cu dobânzi la termen de 1%, iar numărul conturilor bancare ale persoanelor fizice era de 14,4 milioane, potrivit unei prezentări a prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu ("Creşterea economică, dezvoltarea României şi reducerea sărăciei").