OPINII De la petrodolar la agrorublă?

Vestea că Rusia va cere ţărilor "neprietenoase" să plătească gazul importat în ruble în loc de dolari a stârnit un şoc în pieţele financiare. Primul efect vizibil a fost creşterea cotaţiilor gazului natural cu 25% şi a petrolului cu 5%, iar rubla s-a întărit în faţa euro şi a dolarului până la o cotaţie de 95 ruble/dolar şi 110 ruble/euro. De amintit că, înainte de invazia din Ucraina, euro valora 85 ruble, iar dolarul 75, minimul atins de rublă după primul val de sancţiuni presupunând un curs de 132 ruble/dolar şi 147 ruble/euro.

Decizia Rusiei deschide, însă, calea spre dedolarizarea economiei globale. După abandonarea standardului aur, dolarul şi-a inventat o acoperire în mărfuri, petrolul Arabiei Saudite fiind tranzacţionat în dolari, iar banii fiind investiţi de arabi în bonuri americane de trezorerie. În felul acesta, cererea de dolari era asigurată, iar SUA putea rula fără migrene deficite bugetare enorme. Rusia deschide, însă, o breşă în această filosofie monetară şi rămâne de văzut dacă vor urma şi altele - tranzacţionarea petrolului rusesc în ruble, schimburi comerciale cu China în yani şi, de ce nu, tranzacţionarea mărfurilor agricole ruseşti/belaruse/kazahe în ruble.

Pentru pieţele de capital este, însă, o veste proastă, şubrezirea statului dolarului echivalând cu posibile creşteri de dobândă, pe filosofia cerere mai mică pentru dolari egal dobânzi mai mari în compensaţie. Oricum, dobânzile mai mari erau în grafic pentru combaterea inflaţiei. Iar dobânzi mai mari înseamnă profituri mai mici pentru companii, deci dividende şi cotaţii mai mici.

Ironia sorţii, după ce cu câteva săptămâni în urmă nimeni nu s-ar mai fi aplecat după o rublă, azi percepţia se schimbă radical (dobânda de politică monetară este la rândul său semnificativă în Rusia) şi putem vedea creşteri susţinute dacă, la începutul lunii aprilie, începe să se tranzacţioneze efectiv gaz rusesc în ruble. Cum ar fi să vedem în câţiva ani rubla ca moneda de rezervă, într-un coş cu dolarul, euro şi yuanul? Pare fantezie pură, dar şi ideea unui conflict armat părea la fel de SF în Europa anul trecut, ca să nu mai pomenesc de cea a unuia nuclear.

Dacă pentru energie există alternativa mersului pe jos şi a hainei mai groase iarna, cum ne sfătuia un personaj istoric care a sfârşit împuşcat în decembrie 1989, pentru produsele alimentare nu există decât alternativa foamei. Iar Rusia, Ucraina, Belarus şi Kazahstan reprezintă cam 40% din exporturile de cereale, ca să nu mai vorbim de exporturile ruseşti de îngrăşăminte. Rămâne de văzut dacă vom mai avea vreo vară arabă în 2022, pe fondul creşterilor preţurilor cerealelor, precum primăvara arabă din urmă cu câţiva ani. Oricum, alternativele la foame se anunţă la fel de descurajante, voci tot mai numeroase cerând, de pildă, importarea culturilor modificate genetic din SUA. Mă rog, ameninţările unor complicaţii legate de cancer ar veni mai târziu decât foamea, dar cine şi le doreşte, totuşi?

Una peste alta vin vremuri tulburi. Şi, ca de fiecare dată când apare la orizont incertitudinea, cea mai bună strategie rămâne diversificarea portofoliului de investiţii. Până la urmă, viitorul reprezintă rezultanta a foarte multe forţe-pe unele le vedem, pe altele le intuim, dar sunt şi forţe despre care habar nu avem şi care pot influenţa rezultatul final în mod decisiv. Astfel încât nu are rost să ne spargem capetele pentru a găsi soluţiile ideale, e suficient să prindem printre opţiuni o gamă cât mai vastă de soluţii posibile.

Opinia Cititorului ( 13 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.03.2022, 07:28)
Nu doar arabii au investit in obligatiuni americane, logica investitiilor in dolari a fost stabilitatea.
A lega o moneda de un produs are sens atat timp cat acel produs este dorit de suficienti clienti si de disponibilitatea lor de a concura intre ei pentru respectivul produs.
Exporturile de produse comune doar pentru ca sunt ieftine nu inseamna ca ceilalti nu pot sa le produca. In plus, multe exporturi de materii prime se intorc inapoi ca produse prelucrate. Se vinde un kilogram de grau cu 1 leu si se cumpara un kilogram de biscuiti cu 10 lei.
In agricultura se testeaza metode noi de crestere a productivitatii deoarece varianta cu ingrasaminte este ineficienta, scumpa si poluanta. Produsele derivate din hidrocarburi vor avea inca mult timp o piata a lor dar segmentul va avea o pondere descrescatoare.
De acord ca se anunta vremuri tulburi, tendintele imediate ale pietei sunt in mare parte predictibile deoarece sunt legate de actualele lanturi de productie si distributie dar pe termen mediu-lung vor aparea modificari care pot schimba complet multe domenii.
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.03.2022, 13:20)
  UE a aprobat alimentatia pe baza de viermi si gandaci. Iupiiii, europenii vor avea ce pune pe masa.
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.03.2022, 16:52)
  Sa inteleg ca tu nu esti "european"?
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de antonim în data de 25.03.2022, 17:20)
  E plin de tiraspolezi pe aici. Ăștia consumă numai frunză bună.
2. fără titlu
(mesaj trimis de antonim în data de 25.03.2022, 10:56)
După o lună, s-a redeschis și bursa de la Moscova unde nerezidenții nu pot vinde până pe 1 Aprilie. Dacă va fi deschisă.
Cei expuși pe Rusia, cum ar fi Germania, vor avea ghinion în viață. De aici și până la a considera Rusia gaura din covrig denotă luciditate șubredă.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.03.2022, 12:35)
S-a "intarit" rubla :))) ... nu vedeti la ce cozi stau de bine ce o duc? Soldatii dezerteaza, oamenii fug din tara, unii politicieni isi dau demisia, e bine tare in Rusia tovarasi, nu ascultati la ce va spun capitalistii in putrefactie.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.03.2022, 12:40)
Cei ce vor suferi de foame sunt tarile sarace mari importatoare de cereale, gen Egipt, Algeria, India, alte tarile africane. In Europa ne vom permite sa platim ceva mai mult si vom manca ceva mai putin eventual ... dar nu va muri nimeni pe strada, cum din pacate, este posibil in alte parti ale lumii.
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.03.2022, 13:23)
  Sa fim solidari cu ei asa cum ar fi trebuit sa fim solidari si cu vaccinurile.
  Sa distribuim mancarea echitabil ar zice ONU.
  Nu esti de acord cu ONU?
  4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.03.2022, 16:54)
  Alt destept! Le dai cand ai, cand nu ai, de unde sa dai???
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.03.2022, 16:59)
Nu o sa plateasca nimeni, nimic in ruble... except the russians.
Si rusi sunt stransi de oo, pe aceeasi retorica. Poti vinde gaz si petrol la preturi imense si sa fii platit in euro si dolari, sau poti sa le vinzi pe nimic si sa fii platit in yeni si rupii!
Deci, NIET Rubla!
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.03.2022, 17:00)
  Pradon, nu yeni ci yuani!
6. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 25.03.2022, 18:34)
agrorubla ? :)))
vai de capul lor in ce hal vor ajunge economic rusii pana in decembrie 2023 !!!
1. 6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.03.2022, 20:46)
  Au totuși excedente comerciale dintre 100 și 200 MLD dolari de vreo 15 ani.
  Nu rușii tipăresc bani și îi livrează restului planetei că ..valuta