OPINII Depozit la termen sau portofoliu de obligaţiuni listate?

Opţiunea celor care nu doresc să îşi asume riscurile unui plasament în acţiuni (nu toată lumea are stomac pentru a suporta oscilaţiile principalului) era până de curând depozitul bancar la termen. Din păcate, în ultima vreme băncile au uitat să ajusteze dobânzile în pas cu inflaţia, iar în acest moment, nu există vreun plasament care să ofere randament real-pozitiv. Asta ţinând cont de estimarea BNR privind inflaţia pe final de an (4,1%). Cumva previzibil, băncile sunt dispuse să plătească mai degrabă dobânzi mai mari când se confruntă cu o rată mare de neplată a creditelor decât atunci când inflaţia muscă din dobânzile depozitelor (vezi episodul 2009-2010 când am văzut dobânzi şi de două cifre la depozite). În consecinţă, tot mai mulţi se uită astăzi spre obligaţiunile listate la BVB de unde se pot obţine uzual randamente de 8-9% la lei şi 4-5% la euro, procente de negăsit la ghişeul băncilor.

Înainte de a vedea cum stăm pe piaţa obligaţiunilor, să aruncăm un ochi la topul depozitelor la termen. Cele mai mari dobânzi la depozitele pe 3 ani, potrvit comparatoarelor conso.ro, le oferă TBI Bank cu 4,2% urmată de CEC cu 3,5% şi Techventures Bank cu 3,05%. La 2 ani găsim tot TBI pe primul loc cu 4%, urmată de CEC cu 3,35% şi de Techventures Bank cu 2,95%. Iar la un an, segmentul cel mai aglomerat în oferta băncilor, avem TBI cu 3,8%, CEC cu 3,1% şi Idea Bank cu 2,8%. Spre comparaţie, ultima emisiune de titluri de de stat pentru populaţie aferentă programului Tezaur a avut o dobândă de 3,35% la 3 ani şi 2,95% la un an. Cumva, TBI Bank reuşeşte să fie peste ofertele Trezoreriei chiar şi scăzând impozitul pe dobândă, dar nicio bancă nu oferă un randament net peste inflaţia estimată pe finalul anului (4,1%) şi nici măcar statul pentru certificatele sale de trezorerie emise în mai.

Altfel stau însă lucrurile pe piaţa obligaţiunilor corporative listate. Pentru obligaţiunile în lei găsim dobânzi de 10% (Ascendia), 9% (Agroland, Golden Foods, Artprint, Elefant, Bittnet, Restart Energy), 8,9% (Capital Leasing), 8,75% (iHunt), 8,5% (Nurofert), 8% (Ready Office, Alive Capital), etc. Chiar şi în cazul obligaţiunilor listate de bănci dobânzile sunt semnificativ mai bune decât la ghişeu sau online-vezi emisiunile BCR cu dobânzi de 3,9% şi 5,35%, Raiffeseisen cu ROBOR la 3 luni+3,5% şi 3,08%, etc.

Iar pe partea obligaţiunilor în euro, avem dobânzi de 9% la Qualis Properties, 7,5% la Omro IFN, 8,5% la Idea Bank, 5% la Libra Bank, 6,5% la Patria Bank, 5,75% la Impact, 5,25% la Vivre Deco, etc. Comparaţi aşa ceva cu dobânzile apropiate de zero la depozitele bancare în euro sau cu 1,75%-2% cât plăteşte statul la obligaţiunile sale în euro.

Nu spune nimeni că mâine cei nemulţumiţi de dobânzile la depozitele la termen ar trebui să migreze cu toţi banii spre cea mai atractivă emisiune de obligaţiuni listată. Obligaţiunile corportative sunt negarantate, iar în caz de dificultăţi la rambursare nu există umbrela fondului de garantare, ca în cazul depozitelor. Totuşi, ar fi de luat în calcul că o parte din banii din depozite să fie direcţionată către un fond de obligaţiuni, fie unul clasic administrat de o firmă specializată, fie unul personal, constituit de fiecare investitor din emisiunile listate la bursă (neapărat mai mult de 3 astfel de emisiuni, ideal minim 7, în lei şi euro). În acest fel riscul este disipat şi se obţine şi mult dorita protecţie faţă de inflaţie.