OPINII / EFECTUL CONTROALELOR CONSILIULUI CONCURENŢEI? ROBOR scade chiar dacă BNR majorează dobânda

La începutul lunii noiembrie, Consiliul Concurenţei lua piaţa bancară prin surprindere declanşând un control inopinat al modului în care se construieşte indicele ROBOR, pe baza suspiciunilor că nu piaţa liberă determină valorile indicelui, ci modul în care bancherii decid în discuţiile dintre ei cum ar trebui să arate acesta.

Nu e vorba doar de un control la care se iau la puricat actele, ci şi laptopurile cu discuţiile între traderii implicaţi în tranzacţiile pe piaţa monetară, aşa că am putea afla lucruri interesante dacă demersul CC va fi finalizat. În definitiv, mai multe bănci internaţionale de prestigiu au fost amendate la un moment dat pentru manipularea Libor, n-ar fi chiar o surpriză dacă am afla că şi ROBOR-ul are alte principii de formare decât ne-ar îndreptăţi piaţa să credem.

Chiar BNR, prin vocea Guvernatorului, semnala la un moment dat că sunt nereguli în modul în care ROBOR reflectă condiţiile din piaţă. "De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară (...). Mai sus este rata Lombard la care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 - 5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Aşa, ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară", declara Isărescu în august.

Ce s-a întâmplat în piaţă după descinderea Consiliului Concurenţei la cele nouă bănci care determină ROBOR?

Pe 1 noiembrie, ROBOR la 6 luni era 8,31%, apoi a început să scadă în paşi mici dar constanţi până la 8,17%, în 14 noiembrie. Indicele este luat în calcul de majoritatea băncilor atunci când calculează dobânzile la creditele cu dobânda variabilă mai vechi de luna mai 2019 (începând de atunci se foloseşte IRCC).

ROBOR la 3 luni a scăzut, la rândul său, de la 8,19% la 8%, într-o mişcare coordonată pe întreaga piaţă.

S-a întâmplat ceva important pe piaţa monetară exceptând vizita Consilului Concurenţei la băncile implicate în calculul ROBOR?

BNR a decis majorarea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, de la 6,25% la 6,75%, începând cu 9 noiembrie.

Cu alte cuvinte, băncile au decis să reacţioneze în sens invers mutărilor BNR, în condiţiile în care până acum procedau exact pe dos, amplificând majorările operate de BNR, de aici şi reproşul Guvernatorului că "au cam sărit calul".

BNR pare, însă, că s-a sucit - nu mai vrea raportarea ROBOR la dobânda de politică monetară, ci la inflaţie.

După vizita Consiliului Concurenţei la bănci, ceva s-a schimbat în tonul BNR, care nu se mai grăbeşte să dojenească bancherii, ci pare dispusă să le ofere circumstanţe atenuante, aşa cum rezultă din declaraţiile recente ale Guvernatorului.

"Nemulţumirile se păstrează pentru că s-a creat iluzia că dobânzile vor veni în jos. Nu au cum să vină în jos până când inflaţia nu vine în jos. Dobânzile faţă de rata inflaţiei sunt scăzute. Deci ele vor rămâne la nivelurile actuale, cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%. Că se mai plimbă în jur de 8 în plus, în minus, într-adevăr, poate că şi controlul Consiliului Concurenţei i-o fi influenţat, nu am de unde să ştiu, poate şi declaraţia mea....." spunea luni Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de presă de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Poate că reducerea ROBOR este legată de îmbunătăţirea lichidităţii din sistem, cum sugera Guvernatorul în aceaşi conferinţă de presă...