La ce folosesc două Camere ale Parlamentului? Conform unui argument tradiţional, la exercitarea unei forme de control. Să spunem că o Cameră inferioară se lasă pradă unui exces populist şi votează o lege ires-ponsabilă. În acest moment, spune teoria, intervine o Cameră superioară mai "aristocratică" în principiul selecţiei sale. Senatul, aşadar, ar funcţiona ca o instanţă de control.
Las la o parte faptul că nu văd evidenţa empirică, cel puţin în această ţară, că lucrurile s-ar petrece aşa. Las la o parte şi faptul că avem două Camere alese printr-o singură metodă, ceea ce şubrezeşte oricum forţa logică a argumentului. După cum las deoparte şi faptul că Legislativul unicameral are, la rândul său, mijloace procedurale de a modera influenţa pasiunilor de moment.
Să ne concentrăm doar asupra rolului Camerei superioare. Care este acela de "control". Ce înseamnă aceasta exact depinde de formula constituţională din fiecare ţară. Într-un fel acţionează Senatul italian (care e o Cameră obişnuită), în alt fel Budesrat-ul german (care are competenţă doar asupra legislaţiei ce afectează landurile) şi în alt fel Eerste Kamer olandeză (care are doar o funcţie de cenzură).
Funcţia de control este legitimă şi necesară într-o democraţie. Uneori e exercitată de o ramură a guvernării asupra alteia. Spre exemplu, atunci când Legislativul demite Executivul printr-o moţiune de cenzură. Alteori este exercitată în interiorul aceleiaşi ramuri. Spre exemplu, atunci când o instanţă superioară confirmă sau infirmă o decizie a unui tribunal inferior.
Dar noi avem o problemă în aceas-tă ţară: multiplicarea, dincolo de orice necesitate şi raţiune, a instanţelor de control. Urmăriţi traiectul unei legi oarecare. Două Camere, fiecare cu comisiile sale şi cu Biroul său permanent. Plenul Camerelor reunite (eventual). Consiliul Legislativ. Promulgarea (sau ne-promulgarea). Curtea Constituţională. Eventuale ordonanţe de urgenţă ce suspendă sau modifică unele prevederi. Instrucţiuni de aplicare emise de ministere.
Modificarea Constituţiei este un alt prilej de carnaval al instanţelor de control. O procedură neclară de iniţiere a revizuirii. O decizie cu două treimi a Curţii Constituţionale pe proiect, înainte de supunerea la dezbateri, şi o altă decizie pe textul adoptat prin vot. O super-majoritate de două treimi în ambele Camere. Un referendum. Promulgare şi publicare. Nu este de mirare că singura dată când s-a efectuat modificarea, în două decenii, a fost nevoie de un referendum abuziv, de lipsa decretului de promulgare şi de o publicare eronată.
Uneori, instanţele de control nu au identitate şi proceduri bine definite. Spre exemplu, Avocatul Poporului. Este parte a cărei puteri? Alteori, aceste instanţe sunt inventate ad-hoc, scoase "din pălărie", precum acel Preşedinte al unei Camere care ţinea în sertar legile votate fără să le trimită la Monitorul Oficial.
Era nevoie, desigur, după 1989, de crearea unor mecanisme de control. Dar ceea ce s-a întâmplat depăşeşte orice imaginaţie. Răsfoiţi Constituţia, legile şi regulamentele. Vedeţi că instanţele de control s-au multiplicat ca ciupercile după ploaie. Procedurile au fost compuse intenţionat "la două mâini", tot pentru a se obţine acest efect, precum în celebrele cazuri relative la numirea miniştrilor.
În termeni tehnici, ceea ce s-a produs a fost multiplicarea agenţilor cu rol de veto (veto players). Ţelul e simplu de detectat: împiedicarea oricărei schimbări.
Noi ne gândim la formula constituţională a unui stat ca la o reţetă ce distribuie puterile şi stabileşte modul de exercitare a acestora. Dar formula de regim impusă în 1990-1991 a avut alt scop: de a împiedica exerciţiul puterii în caz de schimbare, ce părea inevitabilă, a garniturii "gorbacioviste" care profesa un program tip "perestroika". De a împiedica propagarea oricăror reforme în caz că o instituţie a statului va fi controlată de "elementele burghezo-moşiereşti", cele care ascultau posturi de radio "finanţate de CIA".
Şi pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus "Democraţie".
Rezultatul este descris, convingător, nu de teoria politică, ci de "Revizorul" lui Gogol. Controale demente şi perfect ineficiente, mită şi improvizaţii, soluţii negociate pe picior între numeroşi actori sociali (între care unii sunt impostorii perfecţi).
Orice democraţie conţine, desigur, elemente şi proceduri de control. Dar o democraţie presupune, mai ales, elemente şi proceduri eficiente prin care sunt propagate deciziile autorităţii, mai ales dacă aces-tea sunt legitimate de votul majorităţii.
Delirul controlului nu este specific societăţilor libere. Asta a descoperit, spre exemplu, marchizul de Custine atunci când vizitează Rusia, în 1839. Dialogul dintre vizitatorul francez şi vameşul rus, de la începutul jurnalului său de călătorie, e un semn al vremurilor ce vor veni. Ceea ce s-a urmărit acum două decenii, în ţara noastră, n-a fost decât instituirea unui sistem, vorba lui Caragiale, "ca-n Rusia".
Notă: Domnul Cătălin Avramescu este consilier prezidenţial.
1. Manipulare frauduloasa de constiinte!
(mesaj trimis de A.E. în data de 07.04.2010, 01:12)
Nu mai incercati sa-l convingeti pe dl consilier prezidential in sensul ca bate campii ,ca de obicei la ordinul sefului sau si al altor consilieri de rang superior. Nu merita! Mai bine, dl consilier prezidential ne-ar sspune, noua platitorilor de impozite, dece trebuiue sa contribuim fiecare la cele unasutadouazeci milioane lei ,aproape treizeci milioane euro care sunt necesari pentru transformarea unuiu Airbus 310 intr-un fel de spital zbura\tor de tip longcurier- pentru a zbura de lka Cotroceni la Saitama Japonia , unde medicii de la Universitatea din Sapporo Japonia il vor trata de doua ori pe luna pe bolnavul prezidential.Spitalul zburator ci cca 40 persoane la bord va face naveta bilunar pentru tratament, stationand acolo cat e necesar pentru a i se face tratamentul dlui Basescu. Pe care l-am vazut de pasti la Realitatea tv Numai piele si os.Grea boala trebuie sa aiba seful dvs dle consilier prezidential! Va sugerez sa mai meditati la o zicala romaneasca- strange omul ca furnica...cand moare nu ia nimica! Sine ira et studio dle Catalin Avramescu!
1.1. raspuns la postarea 1 - grea boala! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Gheorghe în data de 07.04.2010, 06:51)
Amice, esti bolnav! Te-ai gandit sa te tratezi? Pastile roz, pastile verzi, pastile mov?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.04.2010, 10:03)
Nu se raspunde la postacii filoavramesti! Ati incalcat un regulament. Informatia privind spitalul zburatoreste corecta! Ca si cea privind fiziononomia prezidentiala! Imaginea respectiva a aparut pe Realitatea tv , imaginile respective fiind luate cu ocazia participarii prezidentiale la slujba de pasti tinuta in Catedrala din Miercurea Ciuc. Mai informati-va dle postac!
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.04.2010, 11:56)
Mov ca-i PSD-ist !
1.4. Hoax! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Marius Delaepicentru în data de 07.04.2010, 12:03)
Se cuvin cîteva precizări pentru a demonta hoax-ul de "România Mare", secretat mai sus de anonimul A.E.
1) Saitama e prefectură, iar nu localitate.
2) Niciun aeroport care să poată primi un A310 nu există pe cuprinsul prefecturii Saitama.
3) Pe semne, dl/dna A.E. vorbeşte din viitor. Prin 2008 s-a pus în discuţie construirea în Saitama a unui al treilea aeroport internaţional în conurbaţia metropolitană. Deocamdată nu există niciun proiect concret. Poate peste 25 ani, cînd se va fi încheiat procesul de expropriere-compensare. (pentru cîteva parcele aferente aeroportului Narita litigiul continuă încă :) )
4) Universitatea Sapporo este ultima din clasamentul valoric universitar. De altfel, jumătate din fondurile destinate universităţilor de stat merge la Todai, iar un sfert la Kyodai. Restul, la celelalte universităţi din ţară.
Asta spune ceva despre calitatea precară a hoax-ului lui A.E.
2. Statul ca o imprimantă Epson
(mesaj trimis de Marius Delaepicentru în data de 07.04.2010, 11:26)
Acum vreo 10 ani m-a pus Miki Duţă să-mi cumpăr o imprimantă laser color. Pe atunci, cea mai mică din Lume (46Kg). Performantă, dar concepută cu o grămadă de interlock-uri, de-a dreptul exasperante. Practic, nu pot imprima mai mult de 50 de pagini fără ca cel puţin un mesaj de eroare să-mi apară. De cîte ori sunt nevoit s-o folosesc, simt că mă apucă tremurul picioarelor. "Oare de data asta ce cartuş de toner mi se mai termină? Pe unde mi se va mai înfunda vreo coală de hîrtie? Ce greutate mai trebuie să-i pun pe unitatea de uscare-gresare ca să-mi poată mîna o hîrtie mai groasă?" Pe scurt, o risipă de la cap la coadă, plus o grămadă de bani blocaţi într-un dulap burduşit de "consumabile".
Sentimentul de exasperare este asemănător cu cel din faţa unui ghişeu al statului român, unde se poate întîlni aceeaşi risipă. Orice procedură, cu miză oricît de mică, dacă nu e îndeplinită, "aşa cum scrie la lege", devine nulă şi trebuie reluată. Sunt exasperat de numărul mare de interlock-uri cu implicaţii "fatale" din procedurile administrative. Nu mai vorbesc despre cele legislative ce fac ca, de decenii, zeci de mii de români să nu fie înregistraţi, şi niciun funcţionar al statului să poată interveni în rezolvarea problemei.
Specialiştii în fiabilitatea sistemelor complexe ştiu că atunci cînd se doreşte securizarea, există un număr optim de interlock-uri, dincolo de care, securizarea devine piedica majoră în funcţionarea sistemului. În mod pervers, excesul de siguranţă strică siguranţa. Orice om normal învaţă pe pielea lui că un sistem complex supracontrolat răspunde eratic. Iar la limită, înţepeneşte definitiv. Ca un "perpetuum stabile".
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.04.2010, 11:59)
PERPETUM derapat si PERPETUM labil.
2.2. a fugit de-acasa cu pastilele (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de mama lui A.E. în data de 07.04.2010, 13:47)
Asta micu' A.E. are ceva la cap, saracutzul, a fugit de-acasa cu pastilele, nu mai radeti de el...
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.04.2010, 15:14)
Halatul, unde e halatul?....
...baiatul asta A.E. e "atins" complet... Bre, v-a dat drumul din spital?...
3. Falsitatea argumentului. Logica banala
(mesaj trimis de Natafletz în data de 07.04.2010, 19:55)
Cum tz´am mai spus, as putea sa´tzi scriu eu editorialele... Schema nu se schimba, doar palavrele si povestile pe care dumneata le numesti argumente.
1. Faptul ca e rau sa ai 10 institutzii care se controleaza unele pe altele intre care unele se suprapun ca nivel ierarhic nu este un contrargument pentru 2 nivele de control. Daca ai elimina unul din cele 2 ar ramane 9. de ce bunaoara nu le elimini pe celelalte 8 si ramai numai cu 2. Deci bicameralismul nu este o piedica in calea simplificarii schimbarii. Dovada: singur ai dat exemple de bicameralism care produc un sistem de control perfect functional.
2. Exemplul negativ nu este proba sau nu poti folosi o inductie ca argument juridic. Tradus pt guvizi daca LA NOI bicameralismul e prost, nu inseamna ca bicameralismul e prost. Dovada? Iarasi ai dat singur argumentele: Bicameralismele functionale. Pe logica dumitale inductiva ar trebui sa inteleg ca si bicameralismul francez a fost gandit tot de gorbaciovisti, nu? Ca altminteri ce legatura are sistemul 'antischimbare' creat de bolsevismul din 90 cu bicameralismul.
4. Chiolhanul lu' Emil Basescu cu Vladimir Medvedev
(mesaj trimis de Natafletz în data de 07.04.2010, 22:16)
in timp ce CANCELARUL PREZIDENTZIAL se ocupa cu bagat fitile si manipularea politica PE BANI PUBLICI, dactilografele de la Cotroceni scriu dupa cat le ajuta nivelul intelectual facand de ras, A NUSTIU CATA OARA, Romania. Si cancelarul se plange de prea multe nivele de control. O fi adevarat, dar din pacate, la nivel academic E PREA PUTZIN CONTROL. Consecintza? O ministreasa, fosta cancelara si un consilier actual cancelar care au carentze grave de "geo/politica" au titluri universitare ...exact in bransha. Si tot ei se vaita ca si altzii isi dau cu parerea...
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.04.2010, 17:06)
Domnule, chiar Nataflet fiind, nu poti fi un pic mai coerent, mai logic in gandire si expunere ? zau ca o iei razna.
4.2. gugustiucule (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de degeaba în data de 21.04.2010, 14:09)
anonimule, se vede treaba ca tu nu ai inteles nimic din ce ”dzicea” Nataflez, motiv pentru care tie doar ti se pare ceva incoerent incongruent inconsistent ....BINE CA ESTI TU DESTEPT
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.04.2010, 22:33)
Ce sa dzica domnule, ce sa dzica ? dzice degeaba si in plus incoerent, incogruent, inconsistent si as adauga eu: INCONSTIENT. Asta e; ce sa-i faci . Degeaba.