OPINII Miliardele lipsă la buget şi o posibilă mită electorală deghizată în rectificare

Ping-pongul cu acuze între fosta putere tehnocrată şi actuala guvernare social-democrată pe seama banilor lipsă din gestiunea Cioloş s-a finalizat în coadă de peşte. Banii nu s-au furat, pur şi simplu nu s-au mai încasat, iar partea amuzantă este că, din ce nu s-a încasat, s-a făcut şi o... rectificare bugetară pozitivă. Bugetul viza încasări, la estimarea din noiembrie, de 235 miliarde lei, iar acestea au fost sursa unor noi alocări şi redirecţionări de bani între ministere. Cum însă socoteala de acasă nu se potriveşte mereu cu execuţia bugetară, s-a descoperit, o lună mai târziu, că, de fapt, statul încasase, în final, doar 221 miliarde lei (29% din PIB, record negativ absolut!), cu o gaură de toată frumuseţea în ultima lună a anului, când au intrat la buget doar 16 miliarde lei, faţă de 24 miliarde, în luna corespunzătoare din 2015. Trăgând linie în final, sunt 14 miliarde de lei mai puţin la încasări decât estimările Executivului în noiembrie, grosul provenind din neîndeplinirea ţintelor privind fondurile europene (se estimau 12 miliarde lei la încasări din această sursă, dar au intrat doar 4 miliarde) şi reducerea încasărilor din TVA, pe fondul reducerii taxei de la 24% la 20%. Noul Guvern acuză fostul Guvern de incompetenţă şi proastă gestiune a finanţelor statului, fostul Guvern se apară invocând faptul că, în ciuda încasărilor mai mici, a păstrat sub control deficitul, care s-a oprit sub 3% din PIB şi acuză noul Guvern de populism şi majorări sinucigaşe ale cheltuielilor sociale. Asta deoarece din cauza încasărilor mici din 2016, noul Guvern lăsat pe cap şi cu o tăiere suplimentară de TVA (de la 20% la 19%) şi cu eliminarea taxei pe stâlp, se vede pus în dificultate de majorările de salarii şi pensii deja angajate. Practic, PSD miza pe venituri de 253 miliarde lei, în 2017, pentru a susţine acest program generos, dar, pus în faţa unor încasări de numai 221 miliarde lei, în 2016, va avea mari dificultăţi să invoce credibil că a identificat surse pentru acoperirea diferenţei, pentru a-şi finanţa planurile. Creşterea la loc a TVA nu intră în discuţie, la fel renunţarea la majorarea de venituri a populaţiei, asumată prin programul de guvernare. Creşterea gradului de absorbţie de fonduri europene nu acoperă diferenţa oricât s-ar străduit experţii PSD, aşa că mai rămân majorările de taxe în zona business - un mix care să includă o nouă formă a taxei pe stâlp, poate redevenţele, poate o taxă pe cifra de afaceri în zonele unde optimizarea fiscală e mai agresivă... Întrebarea de 100 de puncte, deşi tardivă acum, este dacă Guvernul Cioloş a ştiut că urmează o prăbuşire a încasărilor în ultimele două luni ale anului şi de ce a mai demarat rectificarea bugetară în noiembrie dacă răspunsul e afirmativ? A fost o încercare de mituire a electoratului, nişte afaceri pe ultima sută de metri sau o talpă pusă intenţionat viitoarei majorităţi cu orientare de stânga?

Principalele justificări ale Guvernului tehnocrat pentru alocarea unor sume suplimentare, în principal către Sănătate şi dezvoltarea infrastructurii locale plus subvenţii pentru comunităţile locale şi angajarea unor cheltuieli sociale, au fost la finalul anului trecut trendul optimist al încasărilor, deficitul minuscul înregistrat la nivelul lunii septembrie, departe de "intangibilul" 3% din PIB fixat pentru 2016 şi nevoia de a redistribui banii necheltuiţi de unii către zone mai sensibile din punct de vedere social şi... electoral.

"Ministerul Finanţelor Publice propune o a doua rectificare bugetară din acest an, ţinând cont de majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 306 milioane de lei şi a cheltuielilor bugetului general consolidat tot cu 306 milioane de lei (cum sună asta acum, cand ştim realitatea?, n.n), precum şi de menţinerea ţintei de deficit bugetar la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash, respectiv 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA. Analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2016 arată un deficit de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din PIB", suna comunicatul Ministerului Finanţelor. Deşi din comunicarea Guvernului rezultă că banii vin în principal din redistribuiri, de fapt grosul avea ca sursă creşterea deficitului, deci noi împrumuturi. Să vedem cine primea şi cine pierdea bani în noiembrie 2016.

Sănătatea lua 2,21 miliarde de lei pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în vederea încheierii unor noi contracte pentru aria terapeutică hepatită cronică. Programul viza pacienţii cu ciroză hepatică în stadiul F4 şi extinderea programului pentru pacienţii în stadiile F2 şi F3. Suma, aproape 500 milioane euro, pare imensă, iar încheierea contractelor pe repede înainte, dacă se constată, ar putea avea şi ceva implicaţii penale.

Programul Naţional de Dezvoltare Locală de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice înghiţea 1,25 miliarde de lei, sumă care trebuia să acopere plăţile necesare până la final de an pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii şcolare şi de drumuri. La bugetele locale erau alocaţi 1,7 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor autorităţilor administraţiei publice locale, bani ce urmau să fie folosiţi în principal "pentru echilibrarea bugetelor locale" (938,3 milioane lei) şi plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap (392,3 milioane lei). Mărimea sumelor alocate pentru drumuri, infrastructură şcolară şi echilibrarea bugetelor locale pe ultima sută de metri, înaintea alegerilor din 11 decembrie (peste 3 miliarde lei însumat), trezeşte suspiciuni că banii respectivi urmau să "încurajeze" preponderent administraţiile locale cu o anumită coloratură politică şi să reprezinte o motivaţie suplimentară pentru alegătorii care doreau să gireze în continuare "tehnocraţia".

În rest, 1 miliard de lei pentru plăţile aferente campaniei agricole din 2016 făcea cuvenitele reparaţii după întârzierea nepermisă a subvenţiilor în agricultură, 336 milioane lei plecau pentru recalcularea pensiilor militare, iar 200 milioane lei erau destinate închiderii a două mine. Restul intră la categoria mizilic -142 milioane lei la Ministerul Muncii pentru plata unor indemnizaţii şi ajutoare sociale, 75 milioane la Ministerul Comunicaţiilor pentru majorarea capitalului la Poşta Română, 66 milioane lei la Externe pentru plata cotizaţiilor la organismele internaţionale.

Tragem linie şi obţinem peste 7 miliarde lei doar la capitolele majore enumerate. Pentru a acoperi aceste alocări noi, Guvernul luase bani în principal de la Ministerul Finanţelor - 1,18 miliarde lei bani economisiţi "din dobânzi şi din contribuţia României la bugetul UE". De la Ministerul Transporturilor plecau 254 milioane lei, bani pentru investiţii (neefectuate) şi reparaţii ale infrastructurii feroviare, alte 359 milioane lei necheltuite de Ministerul Apărării. Ministerul Mediului contribuia cu 49 milioane lei, Ministerul Justiţiei, cu 33 milioane, iar Ministerul Economiei, cu 35 milioane lei. Una peste alta, avem doar 2 miliarde din redirecţionări, de unde rezultă că peste 5 miliarde lei, aproape cât tot deficitul înregistrat în primele 11 luni, au fost oferiţi regeşte, în contradicţie totală cu moderaţia Guvernului Cioloş afişată până atunci, pentru cheltuieli suplimentare în ultima lună a anului.