OPINII Ne putem proteja de scumpirile facturilor la gaze?

Vestea proastă pentru cei care folosesc gazele pentru încălzire iarna este că ne aşteaptă o dublare în cazul bun şi o triplare în cazul nefericit al facturilor din noiembrie. Cel puţin în actuala formulă legislativă.

Astfel, dacă votul final din Camera Deputaţilor nu modifică semnificativ amendamentele din comisii, preţurile se plafonează la maxim 370 lei/MWh pentru furnizarea de gaze pentru clienţii casnici, cu un preţ al gazului de maxim 250 lei/Mwh. Va exista şi o compensare cu 33% a facturilor pentru un consum de 10,5 Mwh în lunile reci ale anului, noiembrie-martie. Numai că 10,5 MWh sunt gândiţi pentru o suprafaţă aferentă unui apartament de bloc, nu şi pentru o casă pe pământ de 100-120 mp pentru care proprietarii nu se vor încadra în plafon, consumul fiind în aceste cazuri mai degrabă dublu. Iar pentru cei care nu mai au un contract cu furnizorii semnat cu luni bune în urmă în care să le fie garantat un preţ pentru un an, ajustarea la tarifele actuale din piaţă va fi dureroasă.

Cele mai bune oferte din piaţa concurenţială încep de la 250 lei/MWh preţul gazului (la care se adaugă 30 lei/MWh distribuţia şi 8 lei/MWh transportul) pentru contractele cu preţ variabil şi de la 300 lei/MWh preţul gazului pentru cele cu preţ fix. Dar asta înseamnă un preţ cam de trei ori mai mare decât tarifele mai vechi la care se încheiau contractele anul trecut. Or, perspectiva unei dublari, în cazul în care se accesează compensările propuse de autorităţi sau cea a unei triplari a facturilor, pentru cei cu un consum mai mare de 10,5 MWh în cele cinci luni mai reci ale anului, nu este deloc de invidiat. Ce se poate face?

Exceptând soluţia epocii de aur-mai pune o haină groasă pe tine!-varianta unor investiţii care să compenseze creşterea facturilor la utilităţi este la rândul său limitată. Asta deoarece producătorii de gaze şi electricitate vor avea o taxă pe profitul excepţional care vizează 80% din câştigurile obţinute din preţurile în creştere, iar furnizorii vor avea marja de profit plafonată la 5% peste costuri. Şi cum în acest caz se va resimţi mai mult scăderea consumului, alternativele nu sună bine.

Dacă am încerca să alegem dintre mai multe variante nu prea optimiste, investiţia în acţiuni Romgaz şi chiar OMV Petrom ar suna mai bine decât un plasament în acţiuni Nuclearelectrica, Fondul Proprietatea (acţionar cu 20% la Hidroelectrica) sau furnizorul Electrica. Asta deoarece producătorii de gaze aveau de mai mulţi ani taxa pe profitul excepţional (80% din profitul realizat din ce vând la un preţ de peste 85 lei/Mwh), iar cei de energie electrică vor primi una abia din acest an (80% din profitul realizat din ce vând la un preţ de peste 450 lei/MWh). Cu alte cuvinte, taxele pe venituri excepţionale erau deja incluse în cotaţiile SNG şi OMV, iar creşterile de preţuri la gaze din ultima vreme vor adăuga la profitul celor două societăţi, deşi doar într-un procent diluat din cauza taxei pe veniturile excepţionale în vreme ce profiturile producătorilor de energie electrică vor avea un recul semestrele viitoare din cauza acestei taxe plus efectul politicii de plafonare a preţurilor impusă de autorităţi.

Trăgând linie, investiţia în anumite acţiuni din energie poate uşura într-o oarecare măsură povara facturilor dublate sau triplate, fără să ofere însă o rezolvare acoperitoare.