În arsenalul oricărei bănci centrale, pe lângă măsurile de politică monetară stau şi declaraţiile, mai vagi sau mai precise, după cum o cere contextul, în implementarea respectivei politici monetare şi contracararea turbulenţelor cu care se poate confrunta o economie. Iar pieţele financiare s-au deprins să se uite atent în gura guvernatorilor şi să încerce să le descifreze cât mai bine păsăreasca. Şi nu doar cuvintele şefului băncii centrale au rolul de pârghie pentru banii speculatorilor, ci şi declaraţiile oficialilor guvernamentali, mai ales ale ministrului de finanţe. Or, actualul ministru de finanţe s-a obişnuit să menţină o linie apocaliptică fie că era în opoziţie (scuzabil, putem trece asta la declaraţii politice mai mult decât la analize economice), fie că vorbea din fotoliul de şef al ministerului. "Urmează atacul speculativ pe leu? Aşa arată în acest moment situaţia. Mai rău ca în 2008. Leul se tranzacţionează pe pieţele internaţionale la 4,77 pentru un euro!!! Se pare că traderii internaţionali au înţeles că BNR nu poate să intervină fără să falimenteze sistemul bancar şi economia. Intervenţiile BNR, vând euro şi cumpără lei, cresc dobânzile şi implicit taxa pe care o plătesc băncile. Cine profită de această situaţie? Speculatorii. Ruşi? Chinezi?...", scria la începutul anului senatorul liberal Florin Cîţu, care urma să devină ministru de Finanţe, pe pagina sa de Facebook. Până la urmă se pare că BNR a putut totuşi să intervină fără să falimenteze economia sau speculatorii ruşi sau chinezi s-au răzgândit iar cursul tot pe la 4,77 lei/euro se plimbă deşi între timp a trecut aproape un an si s-a schimbat Guvernul. Declaraţia actualului ministru putea fi încadrată atunci la declaraţii politice fără prea mare legătură cu realitatea, aşa că nu l-a bănuit mai nimeni că ar fi fost implicat în operaţiuni speculative împotriva leului, ca în 2008, vorba sa. Au mai trecut nişte luni şi domnul Cîţu a ajuns şef la Finanţe, ocazie cu care s-a grăbit să declare că PSD-ul ţinea la Ministerul de Finanţe un soi de contabilitate dublă, că ţara e în pragul dezastrului (din cauza PSD) şi că deficitul va exploda la final de an, urmând să depăşească 4,3%. Or, de la sub 3%, cu cât sperasem să închidă 2019, la peste 4,3% e un salt apreciabil. Salt pe care îl începuse şi euro dar, noroc cu intervenţia BNR care, cu preţul a câtorva sute de milioane de euro vândute în piaţă, a calmat spiritele (vezi evoluţia rezervelor). Nu la fel de calme au rămas însă acestea şi în ceea ce priveşte perspectiva ratingului de ţară, redusă de S&P la negativ. Din fericire, şi în acest caz a contat mai mult faptul că există încă un climat pozitiv în pieţele externe, aşa că leul s-a ţinut iarăşi bine. Rămâne să ne întrebăm dacă nu cumva declaraţiile sperioase ale ministrului de finanţe i-au trezit brusc din somn pe birocraţii din agenţiile de rating, determinându-i să ne dea cu raportul în cap sau dacă o degradare a perspectivei ratingului ar fi venit oricum. Miercuri, 18 decembrie, în timpul discuţiilor din Parlament privind dublarea alocaţiilor copiilor şi reducerea TVA (proiecte de lege la care şi parlamentarii PNL au contribuit), ministrul de Finanţe a descoperit iar apocalipsa de după colţ. "Clasa politică se joacă cu focul astăzi în România şi nu îmi face mie rău, nici Partidului Naţional Liberal. Fac rău României pentru că ceea ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul României este văzut de pieţele internaţionale, iar dacă se întâmplă ceva cu costul de finanţare al României este vina oamenilor iresponsabili care aruncă astăzi ţara în aer". Poate că multora nu le pare altceva decât retorică parlamentară, dar dacă sunt destui care vor vedea iar o oportunitate de a specula vulnerabilităţile subliniate de ministrul de Finanţe? Mai ales dacă alocaţiile ies mărite din Parlament şi trec şi de promulgare la prima încercare...Sigur, putem conta din nou pe vânzările de valută din partea BNR. Dar cât de mult poate întinde şi BNR din rezervă? Poate ar fi vremea să avem un ministru mai ponderat, care să preia discursul rece specific tehnocraţilor şi financereza lor caracteristică fără înflorituri populiste şi viziuni sumbre scoase din joben. Nu de alta, dar va veni şi vremea în care cursul de schimb să poată fi făcut şi din astfel de vorbe de la ministerul de finanţe.
OPINII Poate fi "făcut din vorbe" cursul de schimb?
CRISTIAN DOGARU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 20 decembrie 2019
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.12.2019, 15:36)
Bomberistica limba nu influenteaza cursul leului nici pozitiv nici negativ. Daca situatia economica ar fi sa se reflecte in cursul de schimb plus marja de specula atunci ar fi cam 5.20 lei pe 1 euro. Tiparirea banilor nu mai are legatura cu nimic real iar ecuatia bani marfa bani si-a pierdut din importanta. Ministrul de finante vorbeste pasareasca din necesitatea pozitiei in care se afla acum, cu mai mult sau mai putin succes.