OPINII Preţurile energiei au uitat de război, dar pentru cât timp?

Vremea caldă şi închiderea unor capacităţi industriale au contribuit la scăderea preţurilor gazelor şi energiei electrice mai peste tot în Europa, dar problemele structurale persistă şi doar aşteaptă pretexte pentru a se manifesta din nou. Gazele tranzacţionate la bursa TTF din Amasterdam cu livrare la finalul lunii viitoare scăzuseră miercuri dimineaţă până la 68,2 euro/MWh (echivalentul a 336 lei/MWh).

Cotaţiile au făcut, practic, un salt în timp, revenind la preţurile la care se făceau tranzacţi la începutul lunii ianuarie 2021, înainte de începutul invaziei din Ucraina. De menţionat că vârful de preţ a fost atins la finalul lunii august, când se ajunsese la peste 340 euro/MWh.

Cu alte cuvinte, acum sunt de cinci ori mai ieftine, ceea ce reprezintă o exagerare la fel de spectaculoasă în jos, nejustificată de vreun eveniment cu impact structural asupra ofertei (nu s-au descoperit noi resurse mobilizabile uşor, nu este pe cale să se încheie războiul şi să se reia fluxul din Rusia-imposibil de altfel după sabotajul conductei Nord Stream).

Vremea caldă face însă ca rezervele acumulate de ţările europene să se epuizeze mai lent şi să nu uităm şi că s-au închis mai multe capacităţi de producţie care consumau mult gaz-vezi industria chimică, de îngrăşăminte etc.

În România, cotaţiile de la Bursa Română de Mărfuri pentru piaţa zilei următoare erau de 356 lei/MWh, peste nivelurile consemnate pe bursa olandeză pentru livrările din februarie.

De altfel, şi la capitolul energie electrică stăteam ieri mai rău ca majoritatea statelor europene, conform site-ului energyineu.com, care monitorizează modul în care decurg ostilităţile pe pieţele zilei următoare. Doar Grecia, cu 218 euro/MWh, stătea mai prost la acest capitol decât România şi Bulgaria (188 euro/MWh), restul ţărilor afişând culori mult mai verzi - Germania 58 euro, Belgia 88 euro, Olanda 99 euro, Franţa 97 euro, Cehia 118 euro, Polonia 131 euro, Austria 142 euro/MWh etc. Totuşi, faţă de preţuri de 600 euro/MWh consemnate la finalul lunii august în România, corecţia este palpabilă şi în acest caz.

Cât de mare este acum diferenţa dintre piaţa liberă şi preţul reglementat/plafonat pentru populaţie?

La gaze naturale, populaţia plăteşte un preţ total de 0,31 lei/KWh, adică 310 lei MWh. Având în vedere că preţul de 0,31 lei include toate taxele, putem spune că s-a intrat deja sub preţul reglementat de Guvern pentru populaţie şi micii clienţi non-casnici (aceştia plătesc 0,37 lei/KWh).

La energie electrică, preţul plafonat pentru populaţie este de 0,8 lei cu TVA la un consum între 100 şi 255 KWh lunar sau 1,3 lei/KWh la un consum de peste 255 KWh lunar.

Preţul de pe OPCOM pentru PZU este acum de 0,93 lei/KWh fără taxe, deci avem şi în acest caz o apropiere de preţul reglementat pentru consumul casnic şi IMM-uri (acestea plătesc între 1 şi 1,3 lei/KWh, cu TVA).

Dacă ne raportăm la plafonul de la nivel european pentru preţul gazelor, distanţa faţă de acesta este în prezent considerabilă.

Conform planului stabilit la nivelul UE, plafonul de preţ ce urmează să intre în vigoare la 15 februarie şi a cărui aplicare să dureze un an a fost fixat la 180 euro pe megawatt/oră, dacă acest nivel al preţurilor este atins timp de trei zile lucrătoare, iar preţurile europene angro ale gazelor sunt, pentru aceeaşi perioadă de timp, cu 35 de euro peste preţul global al gazelor naturale lichefiate (GNL).

Plafonul se va aplica în cazul contractelor pentru luna următoare, pe trei luni şi pe un an şi a fost aprobat de ţările UE cu majoritate calificată pe 19 decembrie - Ungaria s-a opus, în timp ce Austria şi Ţările de Jos s-au abţinut. Germania aceptase în final să sprijine schema, dar numai cu garanţii semnificative care să împiedice alungarea încărcăturilor internaţionale de GNL de pe continent.

Strategia părea concepută mai ales pentru a evita creşterile preţurilor observate în timpul verii, când stocurile trebuie refăcute. Să ne obişnuim deci cu preţuri mai mari în domeniul gazelor mai degrabă vara şi nu iarna, ca de obicei. Asta dacă nu vom asista la apariţia unui val de frig în Europa în următoarele luni de iarnă, cum se întâmplă în SUA în aceste săptămâni.

Tensiunile din sistemul energetic european s-au redu, dar nu sunt garanţii că nu vor reapărea la un moment dat, cu atât mai mult cu cât problemele structurale nu sunt rezolvate în Europa. S-au închis capacităţi de producţie de energie considerate poluante, a dispărut gazul ieftin rusesc, noi capacităţi de producţie nu pot apărea peste noapte, iar parcurile eoliene şi fotovoltaicele depind în bună măsură de condiţiile atmosferice, fiind ideale mai mult pentru echilibrarea sistemului şi nu pentru înlocuirea completă a unor surse clasice de energie.