OPINII Soros şi UiPath, ce morală desprindem de aici?

În aprilie 2021 compania se lista la bursă, la o capitalizare de 37 miliarde dolari, în creştere cu 24% faţă de preţul stabilit la închiderea ofertei publice (56 dolari/acţiune). Acum capitalizarea e de 18 miliarde dolari, astfel încât cei care au cumpărat plini de entuziasm din prima zi şi-au cam înjumătăţit banii. Cei care nu au avut tăria să iasă la timp, evident. Precum a făcut Soros de pildă.

Citeam zilele trecute că Soros Fund Management a cumpărat 60.000 de acţiuni UiPath în trimestrul al doilea al anului trecut, deţinere evaluată la 4,076 milioane de dolari în funcţie de cotaţiile de atunci. A cumpărat în trimestrul al doilea, dar a vândut repede, în trimestrul al treilea. Cum acţiunile avuseseră prin mai un vârf la 90 dolari (acum sunt 34 dolari), e posibil să nu fi ieşit foarte şifonat, având în vedere că din trimestrul al treilea a început declinul.

Cât timp însă acţiunile au crescut, prin presa noastră financiară era plin de articole extaziate despre averea fondatorului Dines, cu câte miliarde a mai crescut, cât au câştigat cei care au pariat pe acţiuni în oferta publică etc. Ba, mai mult, brandul Dines era folosit pentru promovarea unor business-uri fără legătura cu expertiza lui de bază - vezi deţinerea lui Daniel Dines la ONE Properties.

N-am avut mare încredere în afacerea UiPath, pe care o consideram supraevaluată, astfel încât am scris în BURSA, imediat după listarea companiei, articolul "Deşi mă consider patriot n-aş cumpăra acţiuni la Uipath". Argumentele mele de atunci?

În primul rând, supraevaluarea acţiunilor. "Cum sună venituri de 600 milioane dolari la o capitalizare de 37 miliarde dolari? Pur şi simplu în acest moment acţiunile PATH se tranzacţionează de peste 60 de ori veniturile companiei. Aş vrea să vă ofer şi un PER dar nu pot, performanţa UiPath în ultimul an în acest context fiind doar să reducă pierderile la 92 milioane dolari. Deci avem nişte acţiuni cu un bun potenţial, dar care se tranzacţionează în prezent de 61 de ori veniturile, iar profitul nu s-a arătat încă la faţă", spuneam în articolul respectiv.

Apoi, lipsa unui zid eficient de apărare. "În al doilea rând, eu caut companii cu un oarecare zid de apărare împotriva concurenţei. Fie monopol, fie duopol, fie o nişă în care respectivul jucător să fie bine înşurubat. Aţi băga mâna în foc că nu apare mâine un concurent redutabil pentru UiPath? La ce multipli se tranzacţionează în prezent acţiunile PATH nu au o marjă de apărare în această ipoteză, fiind deja foarte scumpe. În plus, IPO-ul companiei s-a lansat cumva spre final de pandemie şi final de ciclu economic, când toate activele sunt superumflate (vezi şi bula crypto)" subliniam.

Mai aminteam apoi de o eventuală taxă pe roboţi, cândva în viitor, care să atenueze distrugerea joburilor produse de tehnologie. Aici nu s-a materializat nimic, e oricum prematur, dar efectele supraevaluării iniţiale a acţiunilor se văd în cotaţiile de azi.

Morala? Chiar dacă nu ne e simpatic Soros, să învăţăm de la el că orice investiţie strategică care nu mai este pe trend ar putea fi abandonată până vin vremuri mai bune. Sigur, e cool să ai o astfel de companie în portofoliu, cum este cool să ai şi crypto în wallet, şi dacă obiectivul tău este doar să fii la modă fără să mai conteze şi oscilaţiile portofoliului, nici n-ar trebui să bagi de seamă când ţi se înjumătăţeşte valoarea unui plasament. Dar cei mai mulţi nu gândesc deloc aşa.

Nu înseamnă că ar trebui să uităm de UiPath din acest moment. Concluzia cu care terminam articolul anul trecut stă bine în picioare şi azi. "Dacă acţiunile PATH confirmă prin ceva rezultate, dacă apare profit consistent, pe fondul unor corecţii semnificative ale cotaţiilor în linie cu o piaţă bear, poate îmi voi schimbă părerea în ceea ce le priveşte şi aş putea să le introduc într-un portofoliu diversificat. Până atunci însă, voi fi observator şi în niciun caz investitor".