OPINII Spirala vicioasă

România consumă, de ani buni, mai mult decât produce.

Faptul este posibil câtă vreme deficitul este finanţat prin credite. Problema Româ-niei nu rezidă în gradul de îndatorare - redus, în comparaţie cu alte ţări membre ale Uniunii Europene - ci în viteza de creştere a datoriei publice (a statului şi garantată de stat).

Rămânând pe deficit, România este obligată să-şi rostogolească datoria, iar aceasta, întocmai ca un bulgăr de zăpadă, creşte în avalanşă. Deficitul bugetar a devenit principala problemă a României, cu efecte majore asupra datoriei externe totale.

În anul 2009, Ministerul Finanţelor a lansat emisiuni de titluri de stat în valoare de 76,1 miliarde lei (18 miliarde euro), o parte din bani fiind folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetar, iar cealaltă parte pentru rambursarea împrumuturilor.

Pentru anul 2010, serviciul datoriei publice se cifrează la 42 miliarde lei (10 miliarde euro), în 2011 se va ridica la 46 miliarde lei (11,5 miliarde euro), în 2012 va fi ceva mai lesne, dar 2013 se anunţă cel mai dificil an financiar pentru România, deoarece statul va trebui sa achite 10% din veniturile totale la buget (5,2 miliarde euro) în contul împrumutului contractat de la FMI; la care se vor adăuga deficitul şi celelalte datorii scadente.

Aşadar, în cinci ani, statul rambursează datorii de peste 50 miliarde euro. Lucrurile vor fi la fel şi peste cinci, şase, şapte ani şi mai apoi... Iresponsabilitatea guvernanţilor de azi îndatorează şi generaţia viitoare.

Chiar mai grav decât creşterea ameţitoare a datoriei publice este maniera în care sunt cheltuiţi banii. Statul român nu împrumută pentru îmbunătăţirea serviciilor publice - de exemplu, sănătatea şi educaţia - pe care este obligat să le presteze populaţiei, nici pentru dezvoltarea infrastructurii, nici pentru încurajarea economiei naţionale, ca să pună bazele creşterii PIB şi ale relansării. Statul cheltuie sume enorme pentru propria funcţionare!

Pe bună dreptate, Joaquin Almunia, comisarul european pentru Afaceri Monetare, a afirmat: "Dezvoltarea nu va fi solidă, sustenabilă şi echilibrată dacă nu se stoperază creşterea datoriei". Dar în România nu se mai vorbeşte de dezvoltare, pentru că guvernul Băsescu-Boc este şi incapabil şi corupt. Iar măsurile pentru care şi-a asumat răspunderea în faţa parlamentului antrenează România într-o spirală vicioasă.

Reducând salariile bugetarilor, pensiile şi alocaţiile de tot felul, guvernul reduce puterea de cumpărare a românilor, ceea ce conduce la o contracţie suplimentară a economiei reale, cu consecinţa diminuării şi mai accentuate a veniturilor bugetare.

Când se va trezi cu venituri mai mici şi nu va mai putea să taie din pensii şi salarii, căci nu va mai avea de unde, guvernul va fi obligat să mărească fiscalitatea. Aceasta va avea două efecte incontestabile: va genera inflaţie şi va omorî şi mai mult economia, diminuând din nou veniturile statului.

Şi tot aşa...

Este limpede pentru toată lumea că Băsescu este incapabil de mai mult, iar Boc subordonează interesul naţional celui politic, clientelar. Ei nu vor putea niciodată să transforme spirala, din vicioasă, într-una virtuoasă. Este nevoie de un alt fel de politică, exersată de alt fel de oameni politici.