OPINII/ "STATUL PARALEL" NU A AVUT NICIO CONTRIBUŢIE Liviu Dragnea, condamnat de PSD

Ceea ce s-a întâmplat la Senat cu privire la respingerea solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie de ridicare a imunităţii parlamentare a fostului ministru al sănătăţii, Florian Bodog, reprezintă bomboana pe coliva condamnării lui Liviu Dragnea. Practic, senatorii PSD au decis ca Bodog să nu fie urmărit penal pentru acelaşi tip de faptă pentru care fostul lider al social-democraţilor, Liviu Dragnea, execută 3 ani şi 6 luni de închisoare la Penitenciarul Rahova.

Bodog şi-a angajat fosta consilieră pe un post din cadrul Ministerului Sănătăţii. Numai că persoana respectivă nu a trecut deloc, timp de un an, pe la minister, dar şi-a încasat regulat salariul producând un prejudiciu în bugetul instituţiei publice.

Liviu Dragnea a solicitat fostei şefe a DGASPC Teleorman să angajeze două persoane, care în realitate nu îşi desfăşurau activitatea în cadrul direcţiei, ci la sediul organizaţiei judeţene PSD. Dar îşi încasau lunar leafa de la instituţia publică.

Bodog a fost cercetat de DNA, dar nu a putut fi urmărit penal, pentru că social-democraţii din Senat au refuzat să îi ridice imunitatea.

Liviu Dragnea execută 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru că, deşi a avut puterea politică şi executivă a ţării, nu a fost ajutat de colegii de partid să scape de dosarul penal.

În rândurile următoare vă vom arăta cum PSD l-a condamnat pe Liviu Drag-nea şi nu "statul paralel", aşa cum susţineau liderul social-democrat şi foştii săi colaboratori.

Trei ani şi şapte luni (12 octombrie 2015-27 mai 2019), Liviu Dragnea a fost preşedintele celui mai puternic partid politic din România, PSD. Doi ani şi şase luni (21 decembrie 2016-27 mai 2019), Liviu Dragnea a deţinut puterea politică în ţara noastră, timp în care a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, conducător al PSD şi şef peste cele trei guverne care au condus România.

La colţurile din Ferentari, băieţii şmecheri ar spune că atunci când deţii atât de multă putere şi nu reuşeşti să îţi rezolvi problemele personale, înseamnă că eşti prost. Este tocmai cuvântul cu care Dragnea nu dorea să rămână în istorie.

Fostul lider al PSD le transmitea jurnaliştilor, pe culoarele Parlamentului, în 4 iulie 2018, referindu-se la modificarea Codului Penal şi la lupta cu aşa zisul stat paralel: "Eu nu vreau să plec ca prostul din această viaţă şi din această funcţie. V-o zic ca la noi la Teleorman. (...) E un Cod Penal dedicat justiţiabililor din România. (...) Parlamentul are atribuţii foarte serioase în arhitectura statului român: atributul legiferării".

Iar pentru a nu părăsi ca un prost funcţiile deţinute, Dragnea a trântit două guverne proprii - Grindeanu şi Tudose - considerându-i pe ambii premieri drept oameni apropiaţi de structurile aşa numitului stat paralel, care dorea cu ardoare să îl condamne penal pe şeful PSD. Mai mult, a obţinut prin intermediul ministrului de justiţie Tudorel Toader, cu sprijinul simpatizanţilor social-democraţi din interiorul Curţii Constituţionale şi beneficiind de teama preşedintelui Klaus Iohannis în faţa unei eventuale suspendări de la Cotroceni, revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

De la declaraţia de pe holurile Camerei Deputaţilor şi până la sentinţa definitivă din dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman au trecut 11 luni.

Timp în care deţinătorul absolut al puterii executive, Liviu Dragnea, nu a reuşit să modifice Codul Penal. Deşi a avut o tentativă reuşită în Parlament, Curtea Constituţională, la sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a partidelor de opoziţie, a întors Codul Penal în Legislativ. Decizia de neconstituţionalitate a fost pronunţată la sfârşitul lunii octombrie a anului trecut.

Până pe 27 mai 2019, data la care instanţa de apel din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv la 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, Liviu Dragnea a deţinut puterea executivă încă şapte luni, perioadă în care, cu ajutorul colegilor de partid pe care îi trimisese în guvernul Dăncilă, a încercat să îşi rezolve problema penală. A tot vorbit despre ordonanţa de urgenţă pe codurile penale, i-a solicitat premierului să îşi asume această ordonanţă, s-a întâlnit în mai multe rânduri, în biroul său de la Camera Deputaţilor, cu fostul ministru al justiţiei, Tudorel Toader, pentru ca abuzul în serviciu să fie parţial dezincriminat, de urgenţă.

Ca să nu plece ca un prost din func-ţie.

Cu toate acestea, nici Toader, nici Dăncilă şi nici ceilalţi membri social-democraţi ai Guvernului nu au achiesat la propunerile fostului preşedinte al PSD.

Putem bănui că Dăncilă nu a aprobat modificarea legislaţiei penale de frica Bruxelles-ului, mai ales că solicitarea lui Dragnea venea în perioada în care guvernul exercita preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. În privinţa lui Tudorel Toader, ţinând cont de postările ulterioare ale fostului ministru al justiţiei, pe pagina oficială de Facebook, se poate spune că acesta a fost duplicitar în privinţa modificării legislaţiei penale. Toader s-a spălat pe mâini ca Pilat din Pont cerând, pentru iniţierea unui astfel de demers legislativ, ca guvernul Dăncilă să îşi asume răspunderea pe respectiva ordonanţă de urgenţă. Iar Dăncilă şi colegii săi social-democraţi nu au făcut-o.

Pe lângă acestea, cu sprijinul CCR şi al lui Tudorel Toader, Liviu Dragnea a reuşit să anuleze tragerile la sorţi pentru completurile de cinci judecători de la Înalta Curte, cu speranţa că apelul său în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman va fi judecat de magistraţi părtinitori cauzei sale. Nici măcar această stratagemă nu i-a ieşit fostului lider al PSD, care, în 27 mai a fost condamnat definitiv la 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde îşi execută pedeapsa.

De atunci au trecut patru luni, iar foştii săi colegi social-democraţi l-au scăpat pe Florian Bodog de urmărirea penală pentru acelaşi tip de faptă pentru care a fost condamnat Liviu Dragnea. Bodog a rămas cu imunitatea intactă, dar cu onoarea "nereperată", în timp ce fostul preşedinte al PSD va sta departe de politică o lungă perioadă de timp.