OPINII Titlurile de stat la 10 ani pentru populaţie se vor vinde bine doar indexate la inflaţie

În programul indicativ privind emisiunile de titluri de stat aferent anului 2019 editat de Ministerul Finanţelor se arată că "pe piaţa internă se vor emite titluri de stat denominate în lei pentru populaţie prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului, subunităţilor poştale din reţeaua Companiei Naţionale Poşta Română şi a instituţiilor de credit, în cadrul Programului Tezaur, cu maturităţi cuprinse între 1 an şi 10 ani". Finanţele vor să ia, astfel, de la populaţie până la 10% din necesarul de finanţare pentru 2019, aproximativ 5 miliarde lei.

Problema este că interesul populaţiei este în scădere, pe măsură ce emiterea acestor titluri a devenit constantă, iar inflaţia a continuat să se menţină în jur de 4%. La prima emisiune de anul trecut aproape 800 milioane lei au plecat din bănci sau de sub saltele să alimenteze conturile statului. E drept, emisiuni de titluri de stat pentru populaţie nu mai fuseseră din 2016, aşa că dorinţa de a primi o alternativă din partea statului la tot mai slab remuneratele depozite bancare era mare. Apoi, interesul a fost în scădere: 700 milioane lei la prima emisiune din iarna acestui an (atunci au apărut titlurile de stat cu scadenţă la 12 luni, cea mai mică de până atunci, aşa că a existat un puseu suplimentar de cerere), apoi 500 milioane la următoarea emisiune pentru a ajunge la doar 200 milioane de lei la emisiunea din aprilie, deşi toate scadenţele de până acum au fost pe "tarabă" (la 5, 3, 2 şi 1 an). Or, în condiţiile în care doar 200 milioane de lei au răspuns "prezent" la ultima emisiune de titluri de stat pentru populaţie, cumulate la toate cele 4 scadenţe puse la bătaie, cine ar fi dispus să scoată bani din buzunar pentru a-i bloca timp de 10 ani la stat? Pariul cu inflaţia arată încă bine dacă ne raportăm la scadenţa de 5 ani, dar nu acelaşi lucru s-ar putea spune acum pentru cele de 1 şi 2 ani, unde randamentul e real negativ în acest moment. Sigur, depinde şi cu ce compari. La bănci ieşi şi acum sensibil mai rău decât la stat dacă vei alege depozitele la termen, iar acolo te confrunţi şi cu impozitul pe dobândă.

Pentru a revigora interesul populaţiei pentru certificatele de trezorerie, autorităţile ar trebui fie să reducă scadenţele pentru a concura şi mai bine depozitele la termen (acest fapt nu este însă trecut în programul indicativ al MF pentru 2019 în ceea ce priveşte emiterea titlurilor de stat), fie să asigure un câştig palpabil indiferent de context. Or, pentru a avea un randament real pozitiv şi la titlurile cu scadenţe mai lungi, ar trebui ca inflaţia să fie inclusă în algoritmul de calcul al dobânzii. Mă refer de pildă la o formulă precum "inflaţia plus x%", care ar acoperi orice deranj din partea preţurilor pentru deţinătorii de titluri de stat. Evident, statul poate plăti mai mult dacă rămânem într-un mediu inflaţionist decât ar face-o dacă se limitează la dobânzile fixe, dar cine ar avea curajul să împrumute statul la 10 ani cu dobânda fixă? Eu unul m-aş limita cel mult la scadenţa la 5 ani şi nu aş plusa pentru cea de 10 ani nici dacă dobânda ar fi de 6% în loc de 5%, cum avem la 5 ani . Poate de la 7% în sus...Dar dacă aş avea de ales între o dobândă de 7% şi un algoritm precum "inflaţia plus 1%", aş merge fără să stau pe gânduri pe titlurile indexate la inflaţie. În concluzie, lungirea scadenţelor la împrumuturile destinate populaţiei nu va avea prea mult succes din acest moment dacă nu se trece la o modalitate de acoperire a riscurilor privind inflaţia pentru deţinătorii titlurilor.