OPINII Unde ajungem dacă includem şi seceta în cotaţiile energiei?

O ştire îngrijorătoare de la începutul lunii august arată că aproape jumătate din teritoriul UE este afectat de secetă conform datelor Observatorului European de Secetă (EDO) care trăgea linia după primele zece zile din iulie.

Astfel, aproximativ 45% din teritoriul UE era vizat de "avertizare", a doua din cele trei trepte de clasificare a secetei, iar pentru 15% fusese emisă starea de "alertă" ceea ce înseamnă nu doar că pământul este foarte uscat din cauza ploilor slabe sau absente, dar şi că plantele şi culturile sunt puternic afectate.

Franţa, Spania, Germania, Italia, Grecia, dar şi România se confruntă cu lipsa apei, iar prognozele pe august şi septembrie nu sunt prea optimiste.

Seceta e pusă în legătură imediată cu afectarea recoltelor şi creşterea preţurilor cerealelor, dar ar putea genera şi efecte dramatice pe piaţa energiei.

Apa este folosită pentru generarea energiei electrice în hidrocentrale şi pentru răcirea reactoarelor în centralele nucleare.

În primul semestru din anul trecut, Hidroelectrica a livrat 16,6 TWh de energie, din care 5,5 TWh au venit din lacurile de acumulare, însă în 2022 producţia de energie a scăzut cu 30% faţă de primele şase luni din anul precedent.

În iulie 2022, gradul de umplere din lacurile de acumulare ale Hidroelectrica a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, de 76%, faţă de 94% în aceeaşi perioadă din 2021, potrivit Transelectrica.

În 2003, locuitorii din Cernavodă s-au confruntat cu mari probleme la alimentarea cu apă din cauza secetei, iar debitul alocat funcţionării centralei de la Cernavodă a fost redus la rândul său. Să vedem dacă nu cumva ne vor veni şi lunile următoare astfel de veşti, având în vedere că nivelul Dunării este foarte scăzut în prezent.

Nu vreau să par apocaliptic, în definitiv 2021 a fost un an hidrologic bun, evidenţiat de altfel şi în profitul istoric al Hidroelectrica, dar în acest an seceta se suprapune cum nu se poate mai nefericit peste criza energetică accentuată de războiul din Ucraina.

Dacă seceta se prelungeşte şi la toamnă, iar ruşii opresc complet gazul spre Europa, explozia preţurilor va fi greu de suportat. O parte din energia electrică se obţinea din gaze, iar scăderea debitelor apelor pentru hidrocentrale şi centralele nucleare ar agrava problema la modul greu de imaginat pentru confortul nostru zilnic.

N-ar fi deloc exclus să experimentăm şi în România, în următoarele luni, măsurile de care râdeam până mai ieri, considerandu-le exagerate, precum amenzi pentru cei care ţin deschise uşile magazinelor dotate cu aer condiţionat (ca în Franţa) ori tăierea apei calde în spaţiile deţinute de administraţiile publice (ca în Germania, la sălile de sport şi bazinele de înot ale municipalităţi).

Generaţiile actuale nu au experimentat raţionalizările, gradele puţine din termometre iarna, hainele mai groase cu care mergeam în pat resemnaţi pe timpul "epocii de aur".

Rămâne de văzut în aceste condiţii dacă Guvernul va putea susţine peste iarnă schemele de plafonare a preţurilor gazelor şi energiei electrice care expiră în martie 2023.