OPINII Vaccinarea, faza pe tigăi

După un prim hei-rup alimentat de ştirile apocaliptice din media şi imaginile înspăimântătoare de la ATI, după ce valul panicaţilor pare să se epuizeze, autorităţile încep să caute strategii alternative pentru a convinge populaţia să se vaccineze.

În SUA, datele monitorizate de CDC (Centers for Disease Control and Prevention) arată un declin constant între 12 şi 17 aprilie în ceea ce priveşte numărul de noi vaccinaţi, un declin similar înregistrându-se în februarie, dar pe fondul viscolului care afecta atunci Statele Unite. Washington Post relata, de altfel, despre o scădere de 11 procente a mediei zilnice de vaccinare săptămâna trecută faţă de precedenta. Un declin care apare în contextul în care, acum, în Statele Unite accesul la vaccin este liber pentru toţi cei peste 16 ani. Preşedintele Biden a cerut, deci, companiilor să acorde angajaţilor zile libere plătite pentru vaccinare sau recuperare după efectele secundare ale vacinului, promiţând în acest scop credit fiscal pentru firmele mici şi mijlocii care vor proceda aşa. În SUA, 41% dintre americani au primit măcar o doză de vaccin, iar 27% au făcut vacinul cu ambele doze.

În România, unde vaccinarea a început să bată pasul pe loc şi tot mai multe localităţi se colorează în verde în platforma unde se fac înscrierile pentru vaccinare (deci numărul locurilor libere creşte), primele propuneri privind motivarea celor ezitanţi le-am auzit din partea expertului în politici de sănătate publică, Vlad Mixich. Acesta sugera ca toată lumea să fie programată din oficiu, iar cine nu doreşte să se injecteze să dea un SMS prin care să anunţe că refuză vaccinarea. Ideea are un suport psihologic cert, având în vedere că oamenii nu vor să se plaseze din start în minoritate şi caută confirmarea majorităţii (un SMS cu "nu doresc să mă vaccinez" ar plasa în minoritate semnatarii având în vedere concertul pro-vaccinare din media, punându-i într-o postură inconfortabilă din punct de vedere psihologic). Dar poate avea şi efectul contrar pentru cei care vor simţi că li se forţează în mod soft mâna.

Mulţi cer deja să avem o campanie cu vedete pe gustul marelui public, care să facă paradă de felul în care s-au vaccinat, să îşi descrie experienţele şi să transmită un mesaj de încredere. Jurnalistul Lucian Mândruţă a făcut chiar un apel pe Facebook către manelistul Tzancă Uraganu să compună o manea pro-vaccinare. Deja îmi aminteşte de campania electorală în care Traian Băsescu folosea maneliştii pentru a câştiga ceva capital electoral.

Alţii vorbesc de acordarea unor stimulente pe modelul celebrelor tigăi folosite cu succes la festivităţile de deschidere a unor hipermarketuri. Şi, nu în ultimul rând, sunt şi cei care se gândesc direct la sancţiuni pentru cei prea ezitanţi. A fost destul de mediatizat pe reţelele sociale cazul unei firme de avocatură care le cerea angajaţilor să vină zilnic cu un test Covid negativ dacă decid să nu se vacineze şi, mai recent, exemplul unei firme de echipamente pentru instalaţii care le cerea angajaţilor care nu se vaccinează să predea maşinile de serviciu. Şi suntem abia la începutul perioadei vaccino-sceptice, cine ştie ce surprize ne mai rezervă viitorul.

Până la urmă, în loc să ne năpustim cu măsuri propagandistice sau punitive, ar fi mai util să vedem exact cine sunt cei care nu doresc să se vaccineze şi de ce. O primă categorie sunt cei care nu doresc să se vaccineze din considerente religioase, cei care identifică vaccinul cu semnnul Fiarei fără de care nimeni nu va mai putea să cumpere sau să vândă ceva. E cert că pentru o astfel de categorie, care vede în martiraj un merit, nu cu tigăi, manele sau confiscarea maşinii de serviciu se poate schimba percepţia. Ci printr-o perioadă lungă de observaţie a faptului că sfârşitul lumii nu bate, totuşi, la uşă. A doua categorie sunt cei care nu vor să se vaccineze pentru că sunt de părere că vaccinul este insuficient testat (mai ales că o parte dintre producători sunt absolut noi în piaţa vaccinurilor-vezi Moderna), cei care nu observă cu ochi buni exonerarea companiilor producătorare de orice răspundere, oalele sparte urmând să fie acoperite de statele care cumpără vaccinurile. Şi în acest caz, prin măsuri coercitive sau stimulente puerile nu faci decât să suni clopoţelul de alarmă în mintea celor sceptici. Dacă vor observa însă că prietenii şi cunoscuţii lor care s-au vaccinat nu au păţit nimic după o vreme, poate îşi vor schimba la rândul lor abordarea. Între aceste două mari categorii stau cei "căldicei", care pot fi convinşi cu ceva stimulente şi cu ceva limitări ale drepturilor (vezi paşaportul de vaccinare pentru cei care călătoresc peste graniţă).

Şi este posibil ca cei care se vaccinează din convingere, plus cei care vor să călătorească sau să îşi conserve anumite avantaje sau au o anumită imagine la job sau în colectivitate vor atinge prin însumare procentele necesare pentru imunitatea colectivă (70%). Dar asta în 2021.

Cum se vor desfăşura ostilităţile în 2022, tot cu "băţul şi morcovul" ne vor mâna din spate? Pentru că dacă se va abuza de tigăi (stimulente pentru cei săraci cu duhul) sau penalităţi pentru angajaţii recalcitranţi, apelul la vaccinare s-ar putea să nu mai trezească decât iritare într-o parte însemnată a societăţii. Şi este greu de crezut că nu vom mai avea valuri epidemice şi la anul. Aşa că, nu mai bine lăsăm oamenii să decidă singuri când este momentul să se vacineze decât să-i împingem cu forţa de la spate? Asta câtă vreme mai trăim în societăţi pretins libere şi democratice, că în Coreea de Nord nu există dileme de felul acesta.