Preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, a transmis, printr-un comunicat remis redacţiei, prezentarea bilanţului mandatului său de ministru la Interne şi vicepremier, subliniind că tot ceea ce s-a realizat în mandatul său este "meritul unei întregi echipe şi nu meritul unui singur om".
Acesta le mulţumeşte poliţiştilor, jandarmilor, pompierilor, funcţionarilor şi tuturor celor care, prin activitatea lor, "au făcut posibilă buna funcţionare a Ministerului şi a instituţiilor aflate în subordonarea şi coordonarea acestuia", conform sursei citate.
"În privinţa activităţii pe care am depus-o la nivelul Guvernului, sunt cinci direcţii majore pe care consider că s-au înregistrat progrese importante: îmbunătăţirea cadrului normativ şi a bazei materiale pentru eficientizarea activităţii poliţiştilor, a pompierilor, a jandarmilor şi a celorlalte structuri; asigurarea unui echilibru între drepturile şi responsabilităţile celor care lucrează şi au lucrat în sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională; întărirea legăturilor la nivel instituţional şi operaţional între structurile de specialitate din România şi cele din Uniunea Europeană şi din NATO; consolidarea cadrului strategic naţional în vederea asigurării unui nivel ridicat de apărare şi siguranţă pentru cetăţeni; îmbunătăţirea constantă a activităţii instituţiilor, sub aspect calitativ şi cantitativ", precizează fostul ministru.
Oprea mai notează că "în ceea ce priveşte îmbunătăţirea cadrului normativ şi a bazei materiale pentru poliţişti şi celelalte forţe, au fost luate o serie de măsuri foarte importante", acesta dând exemplu elaborarea unui proiect de modificare a Codului Penal pentru majorarea pedepselor pentru Ultraj şi Ultrajul judiciar, atunci când acestea sunt comise asupra unui poliţist, jandarm, procuror sau judecător aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Oprea continuă prezentarea bilanţului astfel:
"În privinţa bazei materiale, a fost demarat cel mai ambiţios program de înnoire a parcului auto, în valoare de 57 milioane de euro. Astfel, în primele luni ale anului 2015, au fost predate peste 2.800 de autospeciale tuturor structurilor operative ale M.A.I. şi până la jumătatea acestui an au mai fost achiziţionate încă 1.400.
De asemenea, au fost puse la dispoziţia inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă 25 de maşini de mare capacitate pentru transport personal şi victime multiple şi o autospecială care, în caz de calamităţi sau accidente, se poate constitui într-un punct medical mobil, cu o capacitate de preluare a 40 de pacienţi.
În afară de autospeciale, au fost asigurate alte mijloace tehnice desfăşurării misiunilor în bune condiţii, şi anume: ambarcaţiuni de intervenţie şi salvare, motopompe şi bărci de diferite tipuri, şenilate, instalaţii de filtrare a apei sau echipamente de respirat.
În plus, Ministerul Afacerilor Interne a susţinut trei acte normative care vizează creşterea performanţei managementului situaţiilor de urgenţă, mai precis, care vizează managementul situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor, funcţionarea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică şi, respectiv, funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.
În privinţa asigurării unui echilibru corect între drepturile şi responsabilităţile celor care lucrează şi care au lucrat în sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, am întreprins următoarele: iniţierea legii pensiilor militare de stat (2015), pentru revenirea la pensiile ocupaţionale, aşa cum se întâmplă în toate celelalte ţări NATO; adoptarea măsurilor necesare pentru ca promoţiile de absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ ale ministerului să fie angajate la timp în sistem şi nu să-şi înceapă cariera cu o perioadă de şomaj; adoptarea de măsuri pentru restabilirea drepturilor financiare ale angajaţilor din sistem (a fost astfel majorată norma de hrană, au fost stabilite metode corecte de plată a orelor suplimentare şi a activităţilor din zilele libere). Nu în ultimul rând, am susţinut legea prin care 30.000 de soldaţi şi gradaţi profesionişti beneficiază de creşterea limitei maxime până la care pot fi menţinuţi în activitate, respectiv de la 50 la 55 de ani.
În ceea ce priveşte întărirea legăturilor la nivel instituţional şi operaţional între structurile de specialitate din România şi cele din Uniunea Europeană şi din NATO, în mandatul meu au fost întreprinse mai multe acţiuni de importanţă majoră. Au fost realizate numeroase exerciţii pentru a asigura un răspuns comun şi eficient în faţa noilor provocări (în acest sens, trebuie menţionată inclusiv contribuţia României la sistemul FRONTEX).
Au fost organizate, atât la nivel de reprezentanţi, cât şi la nivel de experţi, nenumărate întâlniri cu partenerii externi. Am avut întâlniri cu vicepreşedintele Statelor Unite, cu secretarul general NATO, cu directorul FBI, cu şeful comunităţii de informaţii al SUA, cu şeful DEA, cu directorul EUROPOL, cu miniştri de interne, ambasadori, parlamentari şi alţi reprezentanţi ai statelor membre NATO şi UE. În virtutea demnităţilor deţinute, am semnat împreună cu Procurorul General al SUA, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave, acord care reprezintă îndeplinirea de către România a celui mai important criteriu tehnic necesar includerii în Programul de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii români.
Nu în ultimul rând, în mandatul pe care l-am avut, Ministerul Afacerilor Interne din România a intensificat colaborarea cu Republica Moldova. În acest sens, au fost donate Departamentului Poliţiei de Frontieră din Republica Moldova, mijloace de intervenţie în valoare de aproximativ 125.000 de euro şi a fost acordată expertiză pentru implementarea propriului Serviciu Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, după modelul dezvoltat cu succes în ţara noastră.
Referitor la consolidarea cadrului strategic naţional, sunt două mari proiecte pe care le-am susţinut şi care au fost adoptate. Primul proiect este Strategia Naţională de Apărare a Ţării, iar al doilea este legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Sunt două documente esenţiale pentru creşterea nivelului de siguranţă pentru români şi sunt două dintre numeroasele exemple în care atât eu personal, cât şi Ministerul pe care l-am condus am acţionat corect, păstrând echilibrul între nevoia de siguranţă şi obligaţia respectării drepturilor şi libertăţilor individuale. Am înfiinţat, la nivelul Guvernului, Grupul Interministerial Strategic pentru creşterea capacităţii de acţiune a instituţiilor guvernamentale în prevenirea şi combaterea criminalităţii ce se circumscrie ameninţărilor în domeniul securităţii naţionale (GIS). Această structură asigură cooperarea eficientă a structurilor statului cu atribuţii în domeniu, realizează evaluări multisectoriale ale vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor din domeniul de competenţă şi propune măsuri pentru remedierea disfuncţiilor constatate.
Am înfiinţat, de asemenea, Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU), organism interministerial în cadrul sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă.
În ceea ce priveşte îmbunătăţirea rezultatelor concrete, vreau doar să menţionez câteva cifre pe care le consider foarte relevante. În anul 2014, la nivel naţional, criminalitatea s-a situat cu 9 procente sub valoarea înregistrată în anul 2009 şi cu 12 procente sub valoarea din anul 2011.
Criminalitatea stradală (infracţiunile comise cu violenţă, tâlhăriile sau agresiunile) s-a situat la cel mai mic nivel din ultimii 9 ani, iar infracţiunile contra patrimoniului au scăzut cu 8% în 2014, ajungând la cea mai mică valoare din ultimii 5 ani.
De asemenea, în zona rurală, infracţionalitatea a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani. În privinţa volumului de activităţi ale structurilor pentru situaţii de urgenţă din cadrul MAI, în cooperare cu celelalte componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cifrele arată că au fost gestionate peste 355.000 de urgenţe, ceea ce înseamnă o medie de 974 de intervenţii pe zi. Practic, au fost salvate vieţile a peste 5600 de persoane şi au fost protejate bunuri în valoare de aproximativ 2,33 miliarde de lei. În ceea ce priveşte asigurarea ordinii publice, Jandarmeria Română a desfăşurat la nivel naţional peste 328.000 de acţiuni, dintre care aproape o treime au fost realizate împreună cu Poliţia Română.
Acestea sunt câteva repere ale activităţii pe care am depus-o în calitate de viceprim-ministru şi de ministru de Interne. În afară de rezultatele pe care le-am prezentat foarte succint, mai sunt două lucruri pe care le-am urmărit în toată activitatea mea, şi anume: redarea prestigiului insignei de poliţist şi, în egală măsură, consolidarea spiritului de corp şi camaraderie. Chiar dacă mai este mult de lucru, consider că în timpul mandatului meu s-au făcut mulţi paşi înainte şi, din acest motiv, mulţumesc tuturor celor care au contribuit la acest progres.
Consider că oamenii din Ministerul Afacerilor Interne ştiu mai bine decât oricine cât a însemnat contribuţia mea ca ministru la tot ceea ce s-a realizat. În egală măsură, consider că, departe de a fi perfect, mandatul pe care l-am avut în fruntea Ministerului a fost unul pe care l-am onorat zi de zi, făcându-mi datoria cu responsabilitate şi devotament faţă de români şi faţă de România.
Urez mult succes viitorului ministru şi întregului Guvern condus de Dacian Cioloş".