ORIENTUL MIJLOCIU, ÎN FIERBERE Turcia şi Siria, în prag de război?

• Rusia: "Nu căutaţi pretexte pentru o intervenţie militară în Siria"

• Cornel Codiţă: "Reacţia Turciei nu va influenţa conflictul din Siria"

• Titus Corlăţean: "România va acţiona în episodul Turcia-Siria solidar şi concordant cu ţările NATO"

Turcia a decis joi, de una singură, prin votul Parlamentului, să intervină în Siria, în urma bombardamentelor siriene care au avut loc miercuri seară, pe teritoriul turcesc. În urma unui incident similar petrecut la finalul săptămâ-nii trecute, Turcia solicitase, marţi, reuniunea de urgenţă a NATO pentru situaţia din Siria, guvernul de la Ankara dorind măsuri militare împotriva regimului lui Bashar al-Assad.

În aceeaşi zi, însă, Rusia, care s-a opus de fiecare dată unei intervenţii în Siria, a cerut ţărilor occidentale şi din Orientul Mijlociu să nu "caute pretexte" pentru o intervenţie militară în Siria, solicitând Damascului şi Ankarei să dea dovadă de reţinere.

Ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Ghennadi Gatilov, a declarat într-un interviu acordat agenţiei Interfax: "În cadrul contactelor cu partenerii noştri din NATO şi din regiune (...), le-am cerut să nu caute pretexte pentru a pune în practică un scenariu care implică forţa sau lansarea de iniţiative legate de culoare umanitare sau de zone tampon".

Speculaţiile legate de o intervenţie în Siria s-au intensificat recent, în special din cauza unor informaţii potrivit cărora guvernul sirian şi-a deplasat armele chimice pentru a le securiza.

Ţări arabe, în frunte cu Qatar, au discutat săptămâna trecută, la ONU, despre o eventuală intervenţie militară "arabă" în Siria.

Luni, secretarul general al Alianţei atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a asigurat că NATO nu are intenţia să intervină în această ţară.

Rusia, aliat tradiţional al Damascului, nu a încetat să denunţe politica de "ingerinţă" occidentală şi a blocat, până acum, orice rezoluţie care deschide porţile spre măsuri constrângătoare pentru regimul sirian în Consiliul de Securitate al ONU, unde dispune de un drept de veto în calitate de membru permanent. Rusia a recurs deja la dreptul de veto, alături de China, în cazul a trei proiecte de rezoluţii.

• Riposta Turciei

Turcia a decis să riposteze la atacurile siriene cu obuze care au ucis miercuri, pe propriul teritoriu, cinci civili şi au rănit alţi zece. Operaţiunile armatei turce, menţinute, până la închiderea ediţiei, în limitele frontierei, au vizat poziţii ale armatei fidele preşedintelui Bashar al-Assad.

Reacţia Turciei este normală, în condiţiile de faţă, însă nu va influenţa conflictul care are loc în Siria, ne-a declarat analistul militar Cornel Codiţă.

Domnia sa ne-a explicat: "Turcia a reacţionat cum trebuia să reacţioneze în această situaţie, arătându-şi importanţa ca putere regională. Acţiunile sale nu angajează, însă, consecinţe necontrolabile, care să influenţeze conflictul din Siria, dovadă în acest sens fiind faptul că la reuniunea de urgenţă a NATO, care a avut loc la Bruxelles, toată lumea a condamnat violenţele din Siria şi atât".

Intervenţia Turciei nu este fără precedent, aceasta realizând, în trecut, incursiuni pe teritoriul Irak. în încercarea să neutralizeze membrii ai mişcării separatiste kurde, aminteşte Cornel Codiţă.

• Siria şi-a cerut scuze pentru bombardament

Oficialii sirieni au transmis condoleanţe şi, la sugestia aliaţilor ruşi, au transmis că accidentul este unul regretabil, care nu se va mai repeta în relaţia bilaterală.

O rezoluţie a Consiliului de Securitate a Naţiunilor Unite (ONU), convocat de partea turcă, a fost, fără a fi o surpriză, blocată de Rusia. Ministrul rus de externe, Sergei Lavrov, a declarat că a fost vorba despre un accident irepetabil.

O întâlnire a reprezentanţilor statelor membre ale Alianţei Nord Atlantice (NATO), a cărei membră este şi Turcia, a fost convocată, de urgenţă, miercuri. Printr-un comunicat, NATO a condamnat ferm atacul sirian şi a somat regimul de la Damasc să oprească acţiunile prin care încalcă normele de drept internaţional şi atentează la securitatea graniţei de sud a Alianţei.

Răspunsurile de la Washington au fost, de asemenea, în favoarea Turciei, dar fără asumarea împlicării directe, în acest moment, a Statelor Unite ale Americii (SUA), în conflict.

Secretarul de stat american Hillary Clinton s-a declarat "înfuriată" de atacuri, în timp ce reprezentanţii Pentagonului au subliniat că această acţiune este un alt exemplu de iresponsabilitate din partea regimului de la Damasc şi un alt motiv pentru care acesta trebuie să se retragă.

În linie cu poziţiile aliaţilor strategici s-a încadrat şi cea a ţării noastre.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, ieri, că România va acţiona solidar şi concordant cu ceilalţi membri NATO, în privinţa episodului tensionat de la graniţa dintre Turcia şi Siria, el arătând şi că atitudinea Bucureştiului este de "susţinere foarte clară" a Turciei.

"În mod evident, România va acţiona solidar şi concordant cu ceilalţi membri ai NATO şi pe măsură ce lucrurile vor evolua, noi sperăm să se fi depăşit acest episod tensionat, dar evident că vom fi într-o strânsă coordonare cu ceilalţi aliaţi, iar poziţia NATO este foarte clară şi a fost deja exprimată", a afirmat Corlăţean.

El a precizat că, miercuri seară, a fost în contact direct şi permanent cu ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, iar România a avut "un rol important în adoptarea deciziei Consiliului Nord-Atlantic", cu privire la situaţia de la graniţa dintre Turcia şi Siria.

"Suntem ţară membră a NATO, în plus de asta avem un Parteneriat Strategic în plan bilateral cu Turcia", a mai afirmat Corlăţean, continuând: "Atitudinea noastră este foarte clară, de susţinere a Turciei şi de a cere să înceteze orice formă de acest gen, până la urmă de acte de violenţă de natură militară promovate de dincolo de frontieră, se pare din Siria, se pare cu adevărat din partea forţelor guvernamentale siriene. Aceste lucruri sunt inacceptabile şi am cerut, alături de celelalte state membre, să descurajăm acest tip de acţiuni".

MAE român "condamnă ferm acţiunile agresive ale Siriei împotriva Turciei din 3 octombrie 2012, care pun în pericol securitatea regională şi a NATO, reprezentând o încălcare gravă a normelor de drept internaţional".

Potrivit unui comunicat al MAE transmis ieri, "în calitate de membru NATO şi în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral, România manifestă întreaga sa solidaritate cu Turcia şi poporul turc, exprimând compasiune faţă de victime şi familiile lor".

De asemenea, MAE precizează că "România a sprijinit adoptarea declaraţiei Consiliului Nord-Atlantic din 3 octombrie 2012, solicitând încetarea imediată a oricăror acţiuni agresive împotriva unui Aliat".

• Critici ale opoziţiei de la Ankara

Potrivit presei turce, moţiunea votată în sesiune cu uşile închise, a stârnit criticile opoziţiei de la Ankara care a votat împotrivă şi a acuzat guvernul că îşi arogă autoritatea să se lanseze într-un război împotriva Siriei.

În replică, Vice-Premierul Beşir Atalay a declarat că este o măsură de descurajare şi nu are în vedere declararea unui război.

Măsuri similare privind asigurarea securităţii naţionale au fost luate de Turcia şi în relaţie cu Irakul, Parlamentul de la Ankara avizând operaţiuni militare împotriva mişcării separatiste a Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), pe teritoriul statului vecin.

Semnatarul adresei către Parlament, Recep Tayyip Erdogan, prim-ministru şi preşedintele Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), a declarat că Turcia trebuie să fie precaută şi să acţioneze rapid în cazul unor ameninţări la adresa securităţii naţionale, aşa cum este şi situaţia de faţă.

Militant islamist: "România, ţintă legitimă a atacurilor teroriste"

Şeicul Omar Bakri Muhammad, cunoscut militant islamic, a declarat, într-un interviu pentru o publicaţie bulgară, că din cauza prezenţei militare în Afganistan, dar şi a faptului că sunt considerate "tărâmuri islamice", România şi Bulgaria sunt ţinte legitime ale unor atacuri.

"Considerăm că putem organiza atentate în inima Bulgariei. Poate în România sau în alte state. Locul depinde numai de tactică şi strategie", a subliniat şeicul de origine siriană, adăugând că în timp ce Statele Unite ale Americii (SUA) rămân ţinta principală a Al Qaeda, suporterii organizaţiei au obiective mai mici şi mai facile.

Bulgaria a fost, în iunie, ţinta unui atac sinucigaş împotriva unui grup de turişti israelieni. Unele piste ale investigaţiei arătau că atacatorul venea din ţara noastră şi a intrat în Bulgaria pe la Vama Veche.

Omar Bakri Muhammad a confirmat că atacul i-a vizat pe israelieni, apropiaţi ai unor persoane influente,"nu pe evrei", şi s-a declarat susţinător al atacurilor împotriva lor sau a celor care "ocupă teritorii musulmane".

Recent, un grup de cetăţeni palestinieni, suspectaţi de Serviciul Român de Informaţii (SRI) că ar avea legături cu reţelele teroriste internaţionale, au fost declaraţi indezirabili pentru următorii 15 ani şi urmează să fie expatriaţi.

• Ministrul Corlăţean: "Ne-am asumat proiectele strategice"

Prin alianţele cu NATO şi SUA, ţara noastă şi-a asumat, proiectele strategice cu riscurile aferente, a răspuns Ministrul de Externe, Titus Cor-lăţean, declaraţiilor şeicului, pe care le-a catalogat ca fiind departe de realitate. Printre aceste proiecte se numără şi scutul strategic, parte a unui efort mult mai larg, prin care ţara noastră contribuie la viitorul Alianţei, potrivit domniei sale.

Odată cu anunţarea instalării scutului anti-rachetă al NATO pe teritoriul ţării noastre, dar şi după atacul din Bulgaria, diferite voci au pus problema că ţara noastră ar putea deveni ţinta unui atac terorist.

În august, într-un interviu pentru Vocea Rusiei, Preşedintele Traian Băsescu a adus în discuţiei obiective strategice ale ţării care ar putea fi ţinte ale unor astfel de atacuri, printre care reactoare nucleare şi unităţi de producţie în industria chimică. (ADELINA DABU)

•

"Bătălia pentru resursele Mediteranei"

"La Tribune" arăta, la mijlocul lunii iunie, că recentele descoperiri de rezerve importante de gaze, în valoare de zeci de miliarde de dolari, din apele teritoriale cipriote, au sporit tensiunile în regiune. "La Tribune" a scris că Israelul vrea să formeze o alianţă cu Cipru, România, Bulgaria şi Grecia pentru a face opoziţie puternică Turciei şi pentru a avea acces la resursele impresionante de gaze. Această strategie a suscitat, la vremea res-pectivă, o nervozitate tot mai mare în Turcia.

Presa turcă a publicat date despre o posibilă desfăşurare a mai multor mii de militari israelieni în Cipru. Israelul şi Cipru au negat categoric. "La Tribune" a notat că un colaborator apropiat al lui Benjamin Netanyahu, şeful Guvernului israelian, a declarat: "Avem interese de apărat, însă nu există niciun pact militar între cele două ţări". Însă, măsurile de securitate din jurul platformelor off-shore israeliene au fost consolidate. Marina şi-a înmulţit patrulele pe mare, foloseşte avioane şi în special drone pentru a desfăşura misiuni de supraveghere.

Potrivit sursei citate, Turcia nu vede cu ochi buni luna de miere între Cipru şi Israel, care s-a apropiat de Nicosia pentru a-i exploata şi proteja resursele sale de gaze. Israelul şi Cipru au intrat într-o căsătorie de convenienţă, având ca zestre comună o nesperată rezervă de gaze. Cele două state, aflate la o distanţă de câteva sute de kilometri, au descoperit în Mediterana orientală rezerve enorme de gaze. Dar cele două state nu au mijloacele să exploateze aceste bogăţii fără ajutorul multinaţionalelor sau fără a coopera, inclusiv în domeniul apărării, pentru a contracara în special Turcia, care ocupă partea de nord a Ciprului.

Delek, unul din cele mai importante grupuri energetice israeliene, şi-a anunţat candidatura la licitaţia lansată la mijlocul lunii mai pentru noi licenţe de explorare în apele cipriote. Compania intenţionează să colaboreze cu grupul Total, care este în cărţi pentru viitoarele proiecte de construire a unei terminal de lichefiere a gazului în Cipru.

Din 2009, circa 35 de trilioane de metri cubi de gaz - aproximativ jumătate din totalul rezervelor Canadei - au fost descoperite în apele de adâncime ale Israelului şi Ciprului, cea mai mare parte de către compania americană Noble Energy, potrivit Financial Times (FT). Unul dintre câmpuri, Leviathan din Israel, care a fost descoperit în 2010, a fost cel mai mare câmp de gaze din apele de adâncime din lume descoperit într-un deceniu.

Geological Survey din SUA estimează că Bazinul Levantin, o zonă submarină care se întinde din nordul Egiptului până în Turcia, conţine 1,7 miliarde barili de petrol nedescoperiţi, recuperabili din punct de vedere tehnic şi 122 trilioane de metri cubi de gaz. Blocurile Leviathan şi Afrodita, descoperite în Cipru anul trecut, au părut să confirme optimismul.

Ciprul este, în prezent, binestabilit în universul petrolului şi gazelor. A doua serie de licenţe ale insulei din acest an a atras oferte de la 15 companii, variind de la cele majore ca Total SA din Franţa până la exploratori mai mici cum ar fi Cairn Energy, pentru nouă blocuri offshore. Prin contrast, prima serie de acordare de licenţe în 2007, puţin remarcată de industrie, a avut drept rezultat doar o singură licenţă, emisă pentru Noble.

FT notează că Mediterana nu va fi un spaţiu uşor de abordat. Exploratorii care se aventurează în apele sale riscă să fie prinşi într-o reţea complexă de dispute şi rivalităţi regionale. Turcia le-a spus în mod repetat companiilor petroliere să stea departe de apele cipriote greceşti. Anul trecut, Italia a protestat împotriva publicării de către Malta a unei licitaţii pentru explorarea petrolului şi gazelor care acoperă părţi ale Mării Ionice revendicate de Roma. Malta însăşi este în dispută cu Libia pentru zonele offshore aflate mai la sud. Israelul şi Libanul sunt în dispută pentru Leviathan, care este aproape de linia de separare a apelor lor teritoriale. Hezbollah, gruparea radicală şiită, a acuzat Israelul că fură gaz libanez.(A.T.)

•

Criza economică aduce demonstraţii în Iran

• Dealerii valutari au ieşit în stradă, scandând: "Moarte dictatorului!"

• Protestatarii au vandalizat bănci şi clădiri publice

• Puterea ameninţă proprietarii de magazine

Moneda Iranului, rialul, a pierdut aproape 40% într-o săptămână, în raport cu dolarul, situaţie care a generat proteste violente, săptămâna aceasta, în Teheran, respectiv intervenţia în forţă a jandarmilor. Au ieşit în stradă dealeri valutari, negustori, dar şi persoane care nu au legătură cu aceste sectoare, manifestându-şi nemulţumirea faţă de politica economică a ţării.

Poliţia a lansat gaze lacrimogene pentru dispersarea protestatarilor înfuriaţi de deprecierea bruscă a rialului.

Demonstranţii au strigat împotriva preşedintelului iranian Mahmoud Ahmadinejad: "Moarte dictatorului!" şi "Mahmoud trădătorul - ai ruinat ţara!", considerând că politicile economice ale acestuia au determinat criza. Manifestanţii au vandalizat bănci şi clădiri publice şi s-au luptat cu Poliţia.

Însă, Ahmadinejad a pus deprecierea monedei iraniene pe seama "presiunilor psihologice" determinate de sancţiunile aplicate de Occident din cauza programului nuclear al Teheranului.

Amintim că, de la 1 iulie, Iranul nu mai poate exporta ţiţei în Uniunea Europeană, iar cererea de riali este legată de cumpărarea petrolului iranian.

Rialul iranian valora, la cursul neofical "al străzii" - predonimant în ţară -, 35.500 de unităţi/dolar la data de 2 octombrie, faţă de 24.000 de unităţi/dolar în urmă cu o săptămână. În 2011, un dolar valora 10.000 de riali. Deprecierea monedei iraniene a generat scăderea masivă a puterii de cumpărare, respectiv a nivelului de trai al iranienilor, care au ajuns, astfel, să protesteze în stradă, în condiţiile în care nu-şi mai permit să cumpere nici mâncare. Mulţi iranieni, cuprinşi de panică, au vândut rialii ca să cumpere valute mai stabile.

În condiţiile date, casele de schimb din Iran au fost închise, miercuri, iar site-urile cu informaţii privind cursul valutar - blocate.

Principalul bazar din Teheran a fost, de asemenea, închis, negustorii refuzând să stabilească preţuri într-o asemenea situaţie incertă privind moneda naţională.

Potrivit cotidianului Donya-e-Eqtesad, care îl citează pe comandantul Khalili Helali, Poliţia din Iran urma să ia măsuri împotriva proprietarilor de magazine care au participat la manifestaţii. "Închiderea magazinelor din bazar, respectiv întreruperea activităţii economice, este ilegală", a spus Helali, adăugând că, în situaţia în care negustorii încetează lucrul, Poliţia va sigila magazinele, cu aprobare de la instanţă.

--------------

Guvernul iranian susţine că speculatorii sunt vinovaţi pentru colapsul rialului şi a ordonat forţelor de securitate să ia măsuri împotriva acestora.

--------------

Rata oficială a inflaţiei din Iran este de circa 25%.

V. RIBANA