ORSE: Sărăcia energetică afectează jumătate dintre gospodăriile din România

Pandemia Covid-19 şi criza preţurilor ridicate la energie au acutizat sărăcia energetică în România. Jumătate dintre gospodării sunt afectate de sărăcie energetică, adică se află în incapacitatea de a-şi asigura necesarul de energie pentru încălzire, iluminat etc. la standarde adecvate sau suferă de pe urma facturilor mari la energie. Astfel, pentru 37,3% dintre gospodării energia a devenit prea scumpă, depăşind 10% din coşul zilnic de consum, conform datelor Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), prezentate în cadrul dezbaterii "Evoluţia sărăciei energetice în România, în contextul crizei", ce a avut loc joi, 9 noiembrie. Totodată, două din zece gospodării (19,8%) şi-au redus drastic consumul de energie pentru încălzire, aflându-se în sărăcie energetică extremă, situaţie ce afectează cu precădere gospodăriile din mediul rural.

Comparativ, în 2019, înainte de criza pandemică şi de cea generată de războiul din Ucraina, procentul gospodăriilor aflate în sărăcie energetică pentru că au alocat pentru energie peste 10% din cheltuieli a fost de 27,4% dintre gospodării. Situaţia s-a agravat an de an: în 2020, procentul a ajuns la 33,3%, în 2021 - la 36,5%, iar în 2022 - la 37,3%.

De asemenea, sărăcia energetică extremă sau "ascunsă" (măsurată prin indicatorul M/2) afecta 16% dintre gospodării în 2019, ca în 2020 să ajungă la 19%, în 2021 - la 19,2%, iar în 2022 - la 19,8%. În zece ani, respectiv faţă de 2013, când procentul era de 12,2%, acest fenomen aproape s-a dublat ca amploare.

"Indicatorul 10% scoate în evidenţă gospodăriile care alocă mai mult de 10% din cheltuieli plăţii facturilor de energie, ceea ce îi împinge în situaţie de sărăcie energetică. Acesta este un indicator folosit mai des şi care ne permite să facem comparaţii între ţări. Indicatorul M/2 spune povestea gospodăriilor în sărăcie energetică < < ascunsă > > sau extremă, adică a celor care consumă atât cât îşi permit: puţin. Acestea nu au costuri exagerate cu energia pentru că nu îşi permit să consume atât cât au nevoie pentru a se încălzi. Aproximativ 75% dintre gospodăriile care sunt în sărăcie energetică extremă provin din mediul rural", declară Anca Sinea, vicepreşedinte al Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei şi coordonator ORSE.

Sărăcia energetică afectează tot mai mult şi clasa de mijloc

De asemenea, un al treilea indicator ce măsoară sărăcia energetică este LIHC ("Low Income, High Cost"). Indicatorul LIHC indică gospodăriile care după ce îşi plătesc factura de energie, cad sub pragul de sărăcie. Cu alte cuvinte, arată acele gospodării care sunt constrânse să facă o alegere între costurile cu energia şi alte costuri lunare necesare traiului. Indicatorul LIHC arată că 21% dintre gospodării s-au aflat în această situaţie în 2022, dublu faţă de nivelul din 2021 şi 2020 de 10,5% şi mult peste nivelul din 2019, când era de 7,8%. Evoluţia pe zece ani arată că în 2013 procentul era de 12,3%, conform datelor agregate de ORSE.

Cel de-al patrulea indicator privind sărăcia energetică analizat de ORSE este 2M - acesta indică acele gospodării care au un consum mai mare decât consumul obişnuit (mediana naţională în raport cu comportamentul de consum). Indică de obicei locuinţele care au pierderi mari de căldură şi pentru care efortul de încălzire a spaţiului este foarte mare. Nevoia de confort presupune un cost mare pentru aceste locuinţe. Indicatorul 2M arată că 21,7% dintre gospodării se aflau în această situaţie în 2022, faţă de 19,5% în 2021, 20,5% în 2020, 18,9% în 2019 şi 11,9% în 2013. Indicatorul este comparabil în mediul rural şi urban, ceea ce indică o problemă egală de eficienţă energetică în locuinţele de la ţară şi de la oraş.

Pe praguri de venit, populaţia din primele decile (cei mai săraci cetăţeni) este cea mai afectată de sărăcie energetică, în această categorie regăsindu-se şi marea majoritate a celor care se încălzesc cu lemn sau alţi combustibili solizi.

Însă datele din ultimii ani arată o creştere alarmantă a fenomenului sărăciei energetice în rândul decilelor medii de venit, adică al cetăţenilor din clasa de mijloc (până la decilele 5 şi 6). Conform indicatorului LIHC, jumătate din populaţia aflată în această categorie de mijloc este afectată de facturile mari la energie.

Analiza ORSE privind evoluţia sărăciei energetice prin prisma celor 4 indicatori a fost efectuată pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie, realizată de Institutul Naţional de Statistică.

"La creşterea preţului energiei, oamenii reacţionează în funcţie de veniturile disponibile şi caută soluţii. Dar ce soluţii? Mulţi migrează spre soluţia de a închide cu totul robinetul caloriferului sau migrează spre cărbune. Nu ştim cum ar fi evoluat sărăcia energetică fără mecanismul de compensare-plafonare a preţurilor la energie, dar e clar că acesta nu a reuşit să oprească fenomenul. Problema mare este că tot mai mulţi români care înainte nu aveau dificultăţi cu nivelul facturilor ajung în starea de sărăcie energetică şi avem tot spectrul socio-economic afectat. Populaţia în ansamblul ei este preocupată de acest fenomen şi trebuie luat în serios. Măsurile financiare - cum sunt mecanismul de compensare-plafonare şi ajutoarele pentru încălzire - sunt importante, dar nu ajung să producă efectul scontat. Ceea ce înseamnă că nu sunt adresate cum trebuie cauzele. În ciuda faptului că încercăm să înăbuşim fenomenul de sus, cauzele sărăciei energetice persistă şi produc efecte", explică Anca Sinea, coordonator ORSE.

Soluţii pentru a rezolva cauzele sărăciei energetice

Aşadar, fenomenul sărăciei energetice nu poate fi estompat fără a se interveni cu măsuri asupra cauzelor structurale. Mai întâi, dată fiind plaja largă de populaţie afectată de sărăcia energetică şi cu probleme foarte diverse, politicile de intervenţie trebuie ţintite foarte bine în direcţia categoriilor afectate. Este nevoie de politici mult mai ţintite pe mediul rural şi în ce priveşte renovarea şi creşterea eficienţei locuinţelor şi a dotărilor din locuinţe, dar şi cu privire la programele care vizează diversificarea surselor de energie şi, cu precădere, cele de creştere a capacităţilor regenerabile.

În al doilea rând, în contextul cauzelor multiple ale sărăciei energetice şi dat fiind impactul complex al acestui fenomen asupra societăţii, măsurile financiare, ca de exemplu ajutoarele de încălzire sau plafonare-compensare, şi-au dovedit limitările şi trebuie suplimentate cu politici integrate şi coerente care să vizeze cauzele structurale ale fenomenului de sărăcie energetică. Problema trebuie abordată ţintit şi integrat. Experţii ORSE subliniază nevoia de constituire a unui grup de lucru tripartit la nivelul autorităţilor publice centrale, care să abordeze fenomenul integrat şi cu datele în faţă. Acest grup ar trebui să includă toate ministerele relevante (obligatoriu Ministerul Energiei, Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii), reprezentanţi ai administraţiilor locale; companiile în domeniu, reprezentanţi ai consumatorilor; şi ai societăţii civile care cunosc realitatea din teren.

Acest grup ar trebui să funcţioneze în mod sistematic şi ar ajuta la elaborarea de politici publice relevante, care să ţină cont de sursele problemelor, natura lor şi impactul măsurilor propuse. De asemenea, o instituţie cu rol clar de lider ar îmbunătăţi cooperarea între toate tipurile de actori (public, privat, ONG-uri).

În al treilea rând, este nevoie de dialog cu comunităţile locale, pentru ca soluţiile să fie adaptate nevoilor specifice ale fiecărei localităţi în parte. Instrumente de natura ghişeelor unice şi-au dovedit potenţialul, însă acestea presupun disponibilitate din partea autorităţilor publice locale şi centrale de a coopera în vederea identificării de soluţii (ce propunem cetăţenilor să facă), a colectării de date (unde identificăm cele mai mari probleme) etc., dar şi multă deschidere din partea factorilor de decizie publică de a implica cetăţenii în procesul de identificare a soluţiilor.