OTP BANK: "Dobânda de politică monetară va trece de 2%, în 2022, din cauza inflaţiei şi a crizei politice"

Majorarea cu 0,25% a dobânzii de politică monetară operată de Banca Naţională a României (BNR) la şedinţa de politică monetară din 6 octombrie este primul pas dintr-o serie de creşteri necesare ale ratelor de dobândă pentru combaterea inflaţiei şi echilibrarea efectelor crizei politice, consideră analiştii OTP Bank.

Potrivit acestora, majorarea dobânzii de referinţă la 1,5% la începutul lunii octombrie de către BNR este o adaptare la condiţiile pieţei şi la influenţele tendinţelor internaţionale. Semnele recente care au indicat această evoluţie au fost creşterea dobânzilor interbancare şi mişcarea ascendentă a curbei randamentelor, care au dus la o majorare a primei de risc pentru activele româneşti. Totodată, în timp ce preţurile europene la energie continuă să crească, incertitudinea politică internă s-a adâncit, fiind un risc pentru consolidarea fiscală.

"De la începutul lui 2021 şi mai ales din vara acestui an s-au schimbat multe condiţii. Băncile centrale au început să evalueze mai atent o creştere permanentă a inflaţiei, iar curba de randament a marilor economii a început să se mişte în sus. Ratele mai ridicate din SUA şi din zona euro contribuie la majorarea primelor de risc pentru activele din pieţele emergente, ceea ce împinge evoluţia dobânzilor din România şi din regiune pe o pantă ascendentă. În plus, există factori interni care indică o viitoare înăsprire a condiţiilor monetare, inflaţia ajungând la nivelul de 6,3% la finalul lunii septembrie, iar previziunile indică o continuare uşoară a acestei creşteri până cel puţin în luna decembrie", arată analiştii OTP Bank, citaţi de economedia.ro.

Aceştia consideră că până la final de an va mai avea loc o nouă majorare a ratei de politică monetară, pentru ca în 2022 dobânda de referinţă să treacă de pragul de 2%.

"Există mai multe motive pentru care să ne aşteptăm la creşteri ale ratei-cheie în viitor, dar mai întâi trebuie să reamintim că atât curbele de randament a SUA cât şi din zona euro s-au majorat treptat, ceea ce conduce la o creştere a costurilor de finanţare pentru economiile emergente precum România", potrivit analiştilor OTP.

Aceste creşteri fac din ce în ce mai puţin probabilă posibilitatea ca tendinţa inflaţiei să fie temporară. Blocajele logistice şi preţurile ridicate la energie vor menţine şi anul viitor inflaţia la un nivel mai mare decât cel estimat iniţial, iar la nivel internaţional există aşteptări ca Federal Reserve să înceapă în luna noiembrie aplicarea unei măsuri de reducere a sprijinului acordat pieţelor şi economiei, în timp ce în decembrie BCE ar putea să decidă la rândul ei reducerea achiziţiilor de active.

De asemenea, factorii interni indică către o rată a dobânzii mai mare în condiţiile în care rata inflaţiei la sfârşitul anului ar putea ajunge chiar şi la 8% dacă va avea loc o creştere suplimentară a preţurilor la energie, mai ales având în vedere evoluţia cotaţiei internaţionale a gazului natural.

Există astfel riscul ca aşteptările cu privire la inflaţie să crească, ceea ce ar putea duce la o spirală inflaţionistă.

"Este foarte important să plasăm decizia BNR în perspectiva regională, în care alte bănci centrale regionale au început să crească ratele cu mult înaintea băncii centrale româneşti", arată OTP Bank.

Analiştii mai arată că piaţa anticipează ca dobânda de referinţă din Ungaria, majorată din nou săptămâna aceasta, să ajungă la 3,5% în 2 ani, în timp ce dobânda de referinţă din Cehia ar putea fi majorată până la un interval de 2,5-3%. La rândul lor, băncile centrale din Ucraina şi Moldova au majorat rata dobânzii de politică monetară cu 250-300 puncte de bază în ultimele câteva luni, iar Banca Naţională a Poloniei a început, de asemenea, să aplice majorări de dobânzi, respectiv o majorare de 40 de puncte de bază de la 0,1% la 0,5% care a avut loc la câteva zile de la decizia BNR.

OTP arată că, pe partea pozitivă, majorarea dobânzilor va conduce la stimularea economisirii.

"Va fi stimulată activitatea de economisire şi va limita cheltuielile la nivel general, cu efect de menţinere sub control a inflaţiei", potrivit analiştilor, care mai apreciază că anul viitor inflaţia din România va fi mai mică ca urmare a faptului că efectul creşterii preţurilor la energie se va reduce până în al doilea semestru.