Reporter: Fondul Proprietatea (FP) şi-a exprimat, recent, indignarea şi surprinderea cu privire la amendamentele propuse de Ministerul Energiei la actualele contracte de mandat ale membrilor Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Potrivit FP, contractele de mandat propuse cresc în mod evident riscul unor potenţiale practici corupte şi abuzive, din cauza faptului că elimină sau reduc substanţial câteva dintre obligaţiile-cheie ale membrilor Consiliului, care erau prevăzute în contractul anterior.
Care este opinia dumeavoastră cu privire la acest fapt?
Ovidiu Demetrescu: Amendamentele propuse de Ministerul Energiei la actualele contracte de mandat ale membrilor Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica deschid cutia Pandorei, ceea ce nu era necesar. Este un lucru care nu se face, conform bunelor practici din orice jurisdicţie.
Unii membri ai Consiliului provizoriu de Supraveghere al Hidroelectrica sunt într-un vădit conflict de interese, iar Ministerul Energiei permite, prin noile mandate, ca aceştia să fie în funcţie, deşi conflictul de interese este foarte clar.
Ministerul Energiei face toate aceste lucruri, în condiţiile în care autorităţile au spus că Hidroelectrica va fi listată într-un viitor cât de cât apropiat.
În momentul în care ne dorim să listăm o companie, trebuie să facem extrem de profesionist lucrurile ce ţin de buna guvernanţă şi de transparenţa decizională, pentru că ne angajăm în faţa unor investitori şi ei trebuie să aibă încredere în noi.
Dacă aceştia nu vor crede în noi, atunci ni se vor diminua în mod substanţial şansele de succes în ceea ce priveşte listarea companiei şi acest lucru se va întâmpla numai din dorinţa de a face pe plac unor numiri politice şi unor indivizi care intră într-un vădit conflict de interese.
Reporter: Aceste dispute între FP şi conducerea Hidroelectrica nu diminuează suma pe care am putea să o obţinem printr-o potenţială listare la bursă a Hidroelectrica?
Ovidiu Demetrescu: În momentul în care regulile de guvernanţă corporativă nu sunt bine puse la punct, acestea se reflectă într-o diminuare a preţului la momentul listării. De aceea, Hidroelectrica ar trebui să aibă acum o abordare de guvernanţă corporativă impecabilă.
Fondul Proprietatea spune tuturor investitorilor instituţionali ce se întâmplă în companie înainte de listare, pentru ca aceştia să ia deciziile în cunoştinţă de cauză. Este o abordare mai mult decât corectă şi de bun simţ din perspectiva guvernanţei corporative.
Într-un interviu precedent, spuneam, referitor la guvernarea Cioloş, că am asistat, într-un fel, la împărţirea funcţiilor în companii, dar aceea s-a făcut totuşi cu păstrarea aparenţelor: s-a menţinut cadrul legal, recrutările s-au făcut conform prevederilor ordonanţei 109. Chestiunea discutabilă la acea vreme a fost că s-au folosit nişte recruteri care şi-au sacrificat buna reputaţie ca să mulţumească mediul politic.
Acum vorbim însă, de completa ignorare a ordonanţei 109, fără ca măcar să se mai păstreze acea aparenţă. S-au făcut pur şi simplu numiri politice, găsindu-se tot soiul de formule de interimate sau motive prin care, de exemplu, Eximbank şi CEC au fost scoase de sub incidenţa legii 109.
Actuala guvernare ignoră tot ce s-a clădit până acum pentru transparentizarea companiilor de stat şi pentru bunul mers al acestora, în direcţia corectă. Guvernanţii şterg totul cu buretele, dând drumul la numiri politice care nu au absolut niciun criteriu de competenţă şi nerespectând legislaţia în vigoare.
Reporter: Doriţi să faceţi sesizări pentru ignorarea Ordonanţei 109?
Ovidiu Demetrescu: Întrucât vorbim de companii strategice din domeniul energiei vom sesiza Preşedinţia şi Parlamentul României. Pentru anumite companii din domeniul energiei, trebuie să sesizăm şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pentru că vorbim despre siguranţa sistemului energetic şi despre securitatea alimentării cu energie a României, care este membru NATO şi al Uniunii Europene. Trebuie să ne respectăm angajamentele faţă de partenerii noştri. Nu vreau să mă gândesc la un scenariu în care rămânem fără alimentare cu energie într-o bază NATO. Ar fi absolut inadmisibil.
Reporter: Cum apreciaţi decizia conducerii Ministerului Energie să prelungească cu încă 4 luni mandatul controversat al membrilor Consiliului de Supraveghere de la Hidroelectrica?
Ovidiu Demetrescu: În primul rând, nu înţeleg ce rol a avut numirea lor provizorie. Autorităţile trebuiau să-i lase în funcţie pe membrii anteriori şi să continue procesul de recrutare, pe baza prevederilor legii.
Dacă semnalau nişte nereguli în procesul de recrutare la Hidroelectrica, trebuia reluată procedura de selecţie a recrutorului.
Nu ştim dacă s-a făcut acest lucru, nu am acces la informaţia aceasta şi nu s-a făcut publică din câte ştiu eu.
Dar dacă tot a numit Consiliul de Supraveghere provizoriu în aprilie, acesta trebuia în primul rând să revizuiască procedura de selecţie pentru membrii CS şi să caute să numească o altă companie de recrutare pentru a derula sau pentru a-i ajuta în procesul de recrutare a candidaţilor.
Nu există informaţii publice că s-au făcut demersuri în acest sens, până acum.
Din câte ştiu eu, nici măcar nu a fost publicat anunţul de recrutare, conform prevederilor actualei legi.
De asemenea, nu am înţeles de ce actualul CS a trebuit să schimbe în iulie Directoratul Hidroelectrica, poate pentru că nu mai corespundea criteriilor politice, poate că nu aveau carnetele de partid care trebuie ca să fie menţinuţi în funcţie. Acesta este exact genul de abuzuri imprimate de o conducere numită politic.
Reporter: Au loc în acest moment proceduri de recrutare în companiile de stat?
Ovidiu Demetrescu: Nu am mai văzut nici un fel de procedură de recrutare în companiile de stat. Tot ce am văzut până acum au fost doar numiri politice. Am trecut, din nou, la repolitizarea mediului economic şi, practic, ne pregătim la următoarea etapă, "căpuşa reloaded". Până la urmă acolo se va ajunge pentru că politizarea conducerilor companiilor nu duce la nimic bun, am văzut rezultatele dezastruoase în trecut.
Reporter: Ce părere aveţi despre miniştrii care nu respectă guvernanţa corporativă, făcând declaraţii iresponsabile?
Ovidiu Demetrescu: Cred că lucrul acesta este extrem de grav. În primul rând, asistăm la contraziceri aberante între miniştri şi premier, preşedintele PSD, din care nu mai ştim ce să credem. Practic, este o desincronizare totală între aceste mesaje, menită să inducă incertitudine în mediul de afaceri. Ba, mai mult, alungă investitorii, atât pe cei autohtoni, cât şi pe străini.
Dacă vom gândi un pas mai departe, vom vedea că aceste bâlbâieli nu numai că-i sperie pe investitori, dar şi pe finanţatori. Gândiţi-vă că un om de afaceri autohton vrea să îşi extindă businessul şi merge la bancă pentru finanţare. Banca sau instituţia financiară respectivă îi vor spune că, din cauza impredictibilităţii şi incertitudinilor legislative, nu mai finanţează domeniul respectiv, cu toate că afacerea este bancabilă.
Reporter: Ce efecte ar trebui să aibă înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii asupra companiilor din portofoliu?
Ovidiu Demetrescu: Şi aici avem o problemă. Nu ştim încă ce se va întâmpla cu acest Fond şi cum va arăta el. Facem un fond de dezvoltare, un fond de investiţii, le facem pe amândouă sau doi în unu?
Conceptele sunt diferite. Fondul de investiţii ia banii şi îi canalizează către nişte investiţii strategice, iar fondul de dezvoltare ia banii pe care îi investeşte în companii sau instrumente pentru generaţiile următoare.
Autorităţile încă nu au definit ce vor să facă cu aceste fonduri, în primul rand nu au identificat sursa banilor pentru Fondul de Investiţii. În schimb cred că se uită cu nişte ochi extrem de suavi la numirile politice pentru aceste fonduri şi la "feliile de tort" pentru membrii de partid care au contribuit la câştigarea alegerilor.
Dar dacă vom face şi acolo numiri politice, soarta Fondului nu este una fericită. Acest vehicul investiţional poate fi folosit ca instrument de leverage, ca să atragem în cofinanţări alţi parteneri internaţionali de renume care sunt dispuşi să investească alături de România. Dar va trebui să avem nişte profesionişti la conducere, care ştiu să vorbească limba investiţiilor, să facă strategii coerente, să le prezinte viitorilor parteneri şi să-şi selecteze portofoliile. Ori, până acum din păcate, nu am văzut profesionişti numiţi de partidele politice.
Reporter: Cum poate fi îmbunătăţită guvernanţa corporativă în companiile de stat?
Ovidiu Demetrescu: În primul rând ar trebui să plecăm de la premisa respectării legilor pe care le avem. Nu trebuie să mai dăm ordonanţe de urgenţă pentru a evita numirile pe criterii de competenţă, nu trebuie să mai creăm situaţii de interimat şi trebuie să realizăm că, de fapt şi de drept, îmbunătăţirea guvernanţei corporative duce la performanţa companiilor.
Dacă firmele respective vor avea profit, vor face angajări, vor putea să dea dividende etc. Aşa cum la momentul acesta statul se bucură, alături de ceilalţi investitori, de dividendele care vin din companiile mari de stat cum ar fi Hidroelectrica, Transelectrica, Transgaz etc, se poate bucura în continuare, doar dacă există un management profesionist, format din oameni care ştiu să conducă şi care sunt lăsaţi să îşi facă treaba.
Dacă însă mulgem companiile şi le luăm 90% din profit pentru dividende, aşa cum s-a întâmplat în acest an, lăsăm foarte puţini bani pentru dezvoltare, ceea ce nu este deloc în regulă.
Trebuie să existe un echilibru între viziunea pe termen scurt de a acorda dividentele şi aceea pe termen lung de a lăsa suficient capital în companie pentru dezvoltarea ulterioară, pentru investiţiile proprii şi pentru eventuale dezvoltări strategice.
Dacă până acum a existat o mare supărare în stradă pentru acţiuni ale guvernului gen "Noaptea ca hoţii", în acest moment lucrurile rele tind să fie făcute ziua în amiaza mare, cu sfidarea legilor şi a tuturor jucătorilor din piaţă, ceea ce mi se pare extrem de grav.
Ca să vă răspund punctual, în opinia mea avem patru aspecte fundamentale pentru buna guvernanţă corporativă: competenţa profesională şi integritatea morală a membrilor boardurilor; transparenţa decizională la toate nivelurile; consecvenţa abordării strategiilor corporative; claritate în implementarea şi execuţia managerială.
Reporter: Vă mulţumesc!
Fondul Proprietatea cere acţionarea în justiţie a membrilor Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica
l Andreea Lambru, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, nu comentează decizia FP
Fondul Proprietatea cere acţionarea în justiţie a membrilor Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, după numirea unor noi membri în Directoratul companiei, potrivit convocatorului Adunării Generale a Acţionarilor companiei care va avea loc pe 31 august.
Astfel, pe ordinea de zi a AGA se află "aprobarea iniţierii de către Hidroelectrica a unei acţiuni în răspundere împotriva acelor membri ai consiliului de supraveghere al SPEEH Hidroelectrica SA numiţi prin Hotărârea AGA nr. 5/2017 şi nr. 8/2017 care au aprobat, în şedinţa din 5 iulie 2017, numirea membrilor Directoratului societăţii, pentru daunele produse societăţii prin aprobarea acestei numiri contrar reglementărilor interne şi legale în vigoare".
Doamna Andreea Lambru, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, ne-a declarat că nu comentează decizia FP.
În şedinţa din 5 iulie 2017, Consiliul de Supraveghere al societăţii a numit trei noi membri în Directoratul Hidroelectrica şi anume Bogdan Nicolae Badea, în funcţia de preşedinte al Directoratului, şi pe Marian Bratu şi Mihai-Val Zdru, în calitate de membri ai Directoratului.