OVIDIU DUMITRESCU, TRADEVILLE "Sperăm ca interesul pentru folosirea bursei în finanţarea economiei să crească"

Sperăm să vedem un interes mai mare în folosirea bursei ca mijloc de finanţare a economiei, în 2019, ne-a trans­mis Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct în cadrul Tradeville, unul dintre cei mai importanţi intermediari de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), domnia sa adăugând că societatea de brokeraj pe care o reprezintă are în vedere în acest an aducerea de emitenţi la cota bursei.

Ovidiu Dumitrescu ne-a declarat: "În acest sens (n.r. al sporirii interesului pentru folosirea bursei în finanţarea economiei), vom acţiona în mod activ pentru a încerca să atragem companii care să prezinte interes pentru investitori, fie că este vorba de nume consacrate, fie că sunt companii mai puţin cunoscute, dar care vor să fie mai vizibile si să îşi diversifice sursele de capital".

Afirmaţia directorului de la Tradeville vine în condiţiile în care, în 2018, ritmul listărilor companiilor la bursă s-a temperat, doar Purcari Wineries (WINE) debutând la BVB anul trecut, după ce, începând cu luna decembrie a lui 2016, piaţa noastră de capital a cunoscut cinci astfel de exerciţii, cel mai important fiind al operatorului de telecomunicaţii Digi Communications NV (DIGI).

De altfel, în ţara noastră, bursa este slab folosită pentru finanţarea economiei, în prezent ponderea acţiunilor listate la BVB atât pe Segmentul Principal (excluzând Erste Group Bank) cât şi pe cel Alternativ de Tranzacţionare reprezentând circa 9,5% din Produsul Intern Brut (PIB), cu mult sub pragul minim de 30% indicat în noiembrie anul trecut de Adrian Tănase, directorul general al BVB, drept reper pentru o piaţă dezvoltată.

Nici în ceea ce priveşte reprezentativitatea bursei pentru economia reală situaţia nu stă cu mult mai bine, existând sectoare economice importante pentru ţara noastră, cum ar fi IT-ul, care nu sunt aproape deloc reprezentate la BVB.

Privitor la principalele bariere care stau în calea dezvoltării pieţei noastre de capital, Ovidiu Dumitrescu, ne-a spus: "În acest moment avem unele obstacole legate de anumiţi indicatori culturali, de exemplu teama de incertitudine, precum şi gradul redus de educaţie financiară la nivelul populaţiei generale. Este interesant, de exemplu, că am avut mult mai mulţi investitori în criptomonede decât avem conturi active la bursă, după unele statistici chiar de o sută de ori mai mulţi".

De asemenea, conducătorul casei de brokeraj a adăugat că schimbările masive ale regimului de reglementare la nivel european au nevoie de mult timp pentru a fi digerate, mai ales de către pieţe mici şi mai puţin dezvoltate cum este cea din ţara noastră.

"În acest sens, ar fi de un real ajutor o colaborare între principalii actori din piaţă pentru simplificarea anumitor proceduri. De pildă, introducerea posibilităţii de deschidere de cont integral on-line, la fel cum există în alte state membre, sau uşurarea procesului şi reducerea timpului până la apariţia în piaţă a unui IPO (n.r. Ofertă Publică Iniţială), de exemplu, prin introducerea unui fel de «Ghişeu unic» pentru oferte publice şi listări", a conchis directorul de la Tradeville.

La finalul lunii iunie a anului trecut, la BVB existau 16.391 de conturi ale clienţilor activi ai Societăţilor de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF-uri), conform ultimului raport al Autorităţii Financiare de Supraveghere (ASF), ceea ce înseamnă că sunt mai puţini investitori activi deoarece o persoană poate avea simultan conturi deschise la mai mulţi intermediari (ASF nu indică cum defineşte un cont activ).

Într-un interviu acordat în luna iulie a anului trecut Ziarului BURSA, considerând drept investitor activ cel care face o tranzacţie odată la şase luni, Adrian Tănase ne-a precizat că, la acel moment la BVB erau circa 15.000 de astfel de investitori, cu mult sub Polonia unde existau 250.000 de investitori evaluaţi după acest criteriu.

De altfel, rulajul scăzut şi numărul redus de investitori reprezintă printre cele mai mari probleme ale pieţei noas­tre de capital, lichiditatea fiind principala cauză pentru care Bursa de Valori Bucureşti este poziţionată încă în categoria pieţelor de frontieră, de către agenţiile de evaluare.