English
Rezultatul sondajului efectuat la nivelul UE arată gravitatea situaţiei generată de pandemia de Covid-19 şi faptul că IMM-urile sunt cele mai afectate, este de părere Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
În opinia domniei sale, nu se pune problema să dispară jumătate din companiile mici din UE, însă circa două treimi din IMM-uri, atât la nivelul UE, cât şi în ţara noastră, sunt afectate negativ de această pandemie. "Dacă mai ţine pandemia un an, cred că pericolul de nesupravieţuire a întreprinderilor mici şi mijlocii este de circa o pătrime în România şi o cincime în UE", ne-a spus domnul Nicolescu.
Potrivit specialistului, toate acestea depind foarte mult de politicile pe care le duc Guvernele naţionale şi Uniunea Europeană:
"Dacă guvernele naţionale se mişcă repede şi intervin, dacă UE pune rapid la dispoziţia ţărilor membre sumele alocate în bugetul european 2021-2027, într-un mod nebirocratic, uşor accesibil, atunci previziunile pesimiste referitoare la închiderea de firme vor fi mult atenuate. Dacă guvernele naţionale promit mult şi fac puţin şi UE alocă nişte sume dar obţinerea lor este foarte dificilă, atunci sigur că rezultatele sondajului s-ar putea să adeverească într-o foarte mare măsură".
Ovidiu Nicolescu susţine că, dacă nu era această pandemie, atunci nu aveam această situaţie critică de peste tot din lume. Înainte de criza Covid-19 - cea mai puternică criză cu care a fost confruntată economia modernă -, ţinând cont de evoluţiile ciclice ale economiei, se anticipa că vor exista unele probleme în 2020-2022, ţinând cont de creşterile şi descreşterile economice şi de faptul că piaţa de capital şi cele adiacente aveau nişte indici care arătau o posibilă perturbare substanţială. În condiţiile pandemiei, acele elemente s-au estompat, iar dacă elementele lor însă mai sunt, ele sunt integrate în impactul pandemiei, pentru că acum aceasta este cea care marchează toate tipuriule de firme şi în special IMM-urile, prin faptul că a blocat activitatea, o parte din lanţurile de aprovizionare şi din lanţurile de desfacere nu mai funcţionează cum trebuie, există probleme de lichidităţi, de diminuare a cererii, de asigure a anumitor categorii de resurse umane şi au apărut şi o serie de cheltuieli suplimentare, foarte mari, legate de problema sănătăţii populaţiei.
"Dacă anul trecut principala prioritate pentru statele UE era continuarea creşterii economice şi asigurarea unor echilibre macro-economice, macro-sociale şi luarea în considerare în mod eficace a trecerii la smart economii şi la digitalizare, acum în toate ţările UE prinicpala prioritate a devenit asigurarea într-o mai mare măsură a stării de sănătate a populaţiei. Acestă schimbare de priorităţi, care aduce după sine redistribuiri de resurse, blocări de resurse în anumite domenii, lipsuri, marchează profund ceea ce se întâmplă în prezent în economie", avertizează Ovidiu Nicolescu. Acesta subliniază că economişti marcanţi au spus că va dura în medie circa doi ani până când vom ajunge la o normalitate, "dar care nu va fi cea precedentă, ci o nouă normalitate, care nimeni nu ştie cum va fi, dar va fi diferită, pentru că s-au schimbat percepţiile populaţiei, şi atunci se schimbă deciziile, acţiunile şi comportamentele de cumpărare, de vânzare, de angajare, ceea ce modifică mecanismele economice, inclusiv cele sociale, cu trimitere în plan educaţional, medical etc".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
