Pacea în Ucraina ar putea provoca o criză a muncii în Europa de Est

Ţările din Europa de Est ar putea face faţă unor noi presiuni economice dacă pacea în Ucraina ar duce la un exod de muncitori ucraineni, ar provoca o criză pe piaţa muncii şi ar alimenta inflaţia, conform unei analize Reuters.

Statele din Europa Centrală şi de Est găzduiesc o mare parte din cei peste 4,3 milioane de ucraineni care au fugit în UE după invazia rusă. Întoarcerea lor în Ucraina, după încheierea unui acord de pace, ar putea crea probleme economice, chiar dacă ar reprezenta o veste bună pentru regiune.

"Demografia este un risc, şi acest risc ar fi agravat de o soluţionare a războiului din Ucraina, pentru că unii dintre ucraineni se vor întoarce acasă", a semnalat Charlotte Ruhe, director pentru Europa Centrală şi de Sud-Est la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), la forumul Invisso de la Viena.

Analiştii Raiffeisen Bank International estimează că economia din Europa Centrală şi de Est a crescut cu 2,2% anul trecut, mult peste avansul de 0,8% prognozat pentru zona euro. Muncitorii ucraineni, care au primit dreptul de a trăi şi munci în UE printr-o directivă din martie 2022, au contribuit semnificativ la această creştere, sprijinind economiile din regiune, care depind de sectorul manufacturier şi exporturi. Din cele 4,3 milioane de refugiaţi ucraineni, aproximativ 22% se află în Polonia şi aproape 9% în Cehia.

"În multe ţări, o parte din succesul economic are legătură cu ucrainenii care s-au mutat acolo în ultimii doi ani", a afirmat Christian Petter, director pentru Austria şi CEE la J. Safra Sarasin, cu ocazia summitului de la Viena. "Acum, când există speranţa că războiul se va termina, există o şansă importantă ca aceşti oameni să revină în Ucraina, ceea ce ar lăsa o gaură pe pieţele muncii din Praga, Bratislava, Varşovia şi înlocuirea lor va fi o provocare", a sustinut şi Christian Petter.

CEE se confruntă cu provocări economice semnificative. Creşterea economică s-a concentrat în multe ţări pe sectorul manufacturier şi exporturi, inclusiv de componente auto, datorită costurilor relativ scăzute cu forţa de muncă. Totuşi, posibilele războaie comerciale, alimentate de promisiunile fostului preşedinte Trump de majorare a tarifelor vamale, pun presiune pe acest model de creştere, în condiţiile în care datoria guvernamentală rămâne ridicată.

Analiştii Erste Group estimează că raportul datorie-PIB ar putea creşte în continuare în Polonia, România şi Slovacia. În Polonia, deficitul a urcat la 5% din PIB anul trecut, din cauza cheltuielilor cu apărarea, depăşind astfel ţinta de 3% stabilită de UE.

Mai puţini muncitori ar însemna o presiune şi mai mare asupra economiei din regiunea CEE. În luna noiembrie a anului trecut, Banca Naţională a Poloniei a publicat rezultatele unui sondaj efectuat în rândul migranţilor ucraineni, care a arătat că doar 2% dintre refugiaţi intenţionau să se întoarcă în Ucraina în următorul an. Totuşi, această cifră ar creşte la 59% dacă războiul s-ar încheia. În condiţiile în care rata şomajului în Polonia se află deja la un minim istoric, această situaţie ar duce la presiuni sporite asupra pieţei muncii şi la creşterea continuă a salariilor, care a ajuns anul trecut la un avans de 10%.

Guvernul ceh a avertizat că o criză iminentă a mâinii de lucru ameninţă economia, o tendinţă care se resimte şi în alte ţări din regiune. Creşterea salariilor şi a inflaţiei face mai dificilă reducerea dobânzilor de către băncile centrale, iar inflaţia persistentă şi aprecierea dolarului american au creat deja obstacole în calea actualului ciclu de reducere a dobânzilor în Europa de Est.

Gunter Deuber, directorul de cercetare de la Raiffeisen Bank International, a afirmat că o încetinire a inflaţiei nu este garantată şi că este posibil ca inflaţia să stagneze în Ungaria şi România şi să crească în ţări precum Cehia. El a precizat că nu se aşteaptă la reduceri semnificative ale dobânzii în perioada următoare în regiune.

Deuber a subliniat şi că, în ciuda unor posibile schimbări în regiune, este puţin probabil ca muncitorii ucraineni care şi-au construit o viaţă în noile lor ţări să plece, având în vedere incertitudinile legate de un posibil acord de pace.

Similar, Charlotte Ruhe a subliniat că firmele ar putea utiliza plecarea muncitorilor ucraineni ca o oportunitate pentru a investi în soluţii de inginerie care să le permită să facă economii cu mâna de lucru.

Bancherii şi investitorii estimează că reconstrucţia Ucrainei după război ar putea reprezenta un boom economic pentru ţările vecine, în special pentru Polonia. Aceasta ar putea aduce oportunităţi semnificative în domenii precum construcţiile, infrastructura şi comerţul regional.

Pe de altă parte, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, alături de aprecierea dolarului şi ameninţarea tarifelor vamale, creează un mix economic mult mai provocator pentru decidenţii din Europa Centrală şi de Est (CEE). Incertitudinea legată de aceste factori ar putea complica perspectivele economice şi deciziile politice în regiune.