Pădurea amazoniană continuă să "chelească"

Pădurile se taie în ritm accelerat în toată lumea, boala nu este una exclusiv autohtonă. "Plămânul lumii" a început să sufere din cauza defrişărilor. Defrişările din Amazonia braziliană au înregistrat o creştere în iulie, pentru prima dată în ultimele 15 luni, un eşec pentru guvernul preşedintelui Luiz Inacio Lula da Silva. Reducerea spectaculoasă a suprafeţelor defrişate din cea mai mare pădure tropicală de pe planetă reprezintă unul dintre punctele forte ale programului preşedintelui de stânga de la revenirea sa la putere în 2023, după ce fenomenul s-a intensificat sub predecesorul său de extremă dreapta Jair Bolsonaro. Însă, cele mai recente cifre, publicate săptămâna trecută, pătează această imagine. Zona devastată din Amazonia braziliană a atins luna trecută 666 de kilometri pătraţi, în creştere cu 33% faţă de cei 500 km2 distruşi în iulie 2023, conform datelor Institutului Naţional de Cercetări Spaţiale (INPE). Totuşi, raportat la ultimele 12 luni, defrişările au scăzut cu 45,7% comparativ cu perioada anterioară, un rezultat spectaculos. Astfel, în timp ce 7.952 km2 de pădure au fost distruşi în perioada august 2022 - iulie 2023, în perioada august 2023 - iulie 2024 cifra a scăzut la 4.315 km2. Lula a promis că va pune capăt defrişărilor ilegale din Brazilia până în 2030. "La venirea sa la putere, preşedintele Lula a acordat prioritate agendei de defrişare zero, nu doar pentru Amazonia, ci pentru toţi biomii", a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă la Brasilia, ministrul Mediului Marina Silva, după prezentarea acestor rezultate. Biomurile sunt zone geografice vaste, care împărtăşesc un climat, o floră şi o faună similare.

Defrişarea din Amazonia este strâns asociată cu expansiunea agriculturii şi exploatările ilegale. Lula a adoptat în iunie un plan ce vizează combaterea organizaţiilor criminale care contribuie la defrişări în acest ecosistem, solicitând Guvernului său să dea dovadă de "agilitate" pentru implementarea rapidă a acestuia. Amazonia (din care 60% se află în Brazilia) joacă un rol deosebit de important împotriva încălzirii globale datorită absorbţiei dioxidului de carbon (CO2) din atmosferă. În cazul în care tendinţa considerabilă de reducere a defrişărilor se va confirma în următoarele luni, "Brazilia va fi foarte aproape de a-şi atinge obiectivul stabilit pentru 2025 în Acordul de la Paris", constând în realizarea unei reduceri de 48% a efectului de seră al acestui gaz de seră, a estimat într-un comunicat Observatorio do Clima, un colectiv de ONG-uri. Potrivit grupului, "acesta este un semn bun de conducere prin exemplu pentru o ţară care va găzdui conferinţa ONU privind schimbările climatice" de anul viitor, COP30 urmând să aibă loc în oraşul amazonian Belem. Cu toate acestea, se menţine îngrijorarea pentru Cerrado, un biom situat în sudul Amazoniei şi o zonă de savană, de asemenea, foarte bogată în biodiversitate. În ultimele patru luni s-a observat o reducere, însă suprafaţa afectată de defrişări a ajuns la 7.015 km2 între august 2023 şi iulie 2024, comparativ cu 6.341 km2 în perioada anterioară.