PÂNĂ ÎN 2020 Sectorul privat trebuie să înregistreze o creştere de cinci ori a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare

Sectorul public trebuie să înregistreze la orizontul anilor 2020 o creştere de patru ori a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare ca şi pondere în Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce sectorul privat trebuie să cunoască o creştere de cinci ori, considă preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Lucian Anghel. Domnia sa a precizat: "Ţinta stabilită de România pentru cheltuielile brute de cercetare-dezvoltare, conform strategiei Europa 2020, este de 2% din Produsul Intern Brut, repartizată egal între sectorul guvernamental şi cel privat. Sectorul public trebuie să înregistreze o creştere de patru ori a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare ca şi pondere în Produsul Intern Brut, iar sectorul privat, o creştere de cinci ori. La ora actuală România se plasează pe una din ultimele poziţii în Innovation Union Scoreboard, un instrument de monitorizare a inovării în UE, una dintre iniţiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020". Potrivit sursei citate, procentul ridicat al sectorului guvernamental în finanţarea cercetării şi inovării din România a însemnat că în perioadele de creştere economică fondurile suplimentare s-au dus către institutele de cercetare finanţate de stat, care în multe cazuri "se concentrează pe cercetare fundamentală şi au legături slabe cu mediul privat". Şeful BVB consideră că România ar trebui să aibă câteva proiecte prioritare în domeniul inovării şi cercetării, unul dintre acestea fiind şi construirea celui mai puternic laser din lume: "Scopul major al proiectului privind construirea celui mai puternic laser din lume este oprirea migraţiei cercetătorilor români către destinaţii din afara UE (SUA şi Canada) şi atragerea de cercetători din alte ţări în domenii precum fizica, tehnologia materialelor, medicină. Acest proiect va asigura o concentrare importantă de resurse financiare naţionale şi europene, atât publice cât şi private, cu efecte benefice asupra creşterii economice, ocupării şi dezvoltării cercetării ştiinţifice.(...). Bugetul proiectului este de aproximativ 280 de milioane de euro pentru 2012-2015, iar bugetul estimat pentru clus-ter este de un miliard de euro pentru 2011-2020, reprezentând fonduri structurale, investiţii private şi fonduri publice".

De asemenea, un alt proiect prioritar pentru România, în opinia şefului BVB, ar fi realizarea Centrului de cercetări interdisciplinare Delta Dunării. "Acest proiect are scopul realizării unei infrastructuri de cercetare avansată în zona Delta Dunării - Marea Neagră orientată pe două paliere, respectiv pe punerea în valoare din punct de vedere ştiinţific a ecosistemului Dunăre - Delta Dunării - Marea Neagră, cu tot ceea ce înseamnă cercetare de top în domeniul biologiei, fizicii, chimiei, protecţiei mediului, dar şi pe impulsionarea din punct de vedere socio-economic a zonelor adiacente, care au un nivel de dezvoltare economică sub media Româ-niei", a adăugat preşedintele BVB. Valoarea estimată a acestei investiţii este de aproximativ 100 de milioane de euro şi va fi acoperită din trei surse, respectiv din bugetul programului cadru la nivelul UE, contribuţia participanţilor (inclusiv contribuţii în natură) şi bugetul naţional. Lucian Anghel consideră că este extrem de importantă atragerea capitalului privat în acest proiect, inclusiv prin investiţii de tipul venture capital, atât în faza de construcţie cât şi în cea de operare şi mentenanţă.

"Centrul de cercetări interdisciplinare Delta Dunării va produce efecte economice şi ştiinţifice pozitive pentru România, prin diminuarea exodului oamenilor de ştiinţă tineri către alte ţări şi atragerea în paralel de cercetători de peste hotare", a mai spus Lucian Anghel, care a prezen-tat absorbţia de fonduri europene pentru cercetare-inovare, în perspectiva 2014-2020.

• Cercetarea poate fi stimulată prin creşterea procentului de deducere a cheltuielilor eligibile

Activitatea de cercetare-dezvoltare poate fi stimulată prin creşterea procentului de deducere a cheltuielilor eligibile pentru acest domeniu, a mai spus Lucian Anghel. "În prezent, Codul Fis-cal permite o deducere suplimentară de 20% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, dar trebuie găsite măsuri pentru stimularea acestei activităţi în special pentru creşterea procentului de deducere a cheltuielilor eligibile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare", a spus Anghel. În opinia acestuia, este importantă elaborarea unui top 50 proiecte de cercetare ale unor oameni de ştiinţă şi companii din România care sa fie ulterior dezvoltate în sistem de parteneriat public-privat. "Efortul statului ar putea fi de 25 de milioane de euro pentru toate cele 50 de proiecte, respectiv o medie de 500.000 de euro/proiect", a adăugat şeful BVB.

Domnia sa consideră benefică listarea pe Bursa de Valori Bucureşti a 10 start-up-uri româ-neşti din domeniul cercetării care să beneficieze de un aport de 10% a statului la capital, restul de 90% urmând să fie atras prin bursă. "Cel puţin o companie, respectiv cea care va înregistra cel mai mare succes comercial într-un anumit interval de la lansare, va fi promovată prin campanii agresive de marketing, pentru evidenţierea succesului metodei. Ulterior, pe baza principiului bunelor practici, exemplul ar putea fi adoptat la scară largă în economia naţională", a mai adăugat şeful BVB.