Pandemia a condus la creşterea preţurilor tuturor obiectivelor de investiţii derulate de CJ Sibiu

Reporter: Cum aţi ieşit din pandemie şi ce efecte are conflictul armat de lângă graniţă asupra activităţii instituţiei pe care o conduceţi?

Daniela Cîmpean: Pandemia a determinat adaptarea permanentă a întregului personal la condiţiile, fără precedent, în care am fost nevoiţi să ne desfăşurăm activitatea, fiind preocupaţi de identificarea unor soluţii alternative care să permită atingerea obiectivelor instituţiei noastre. În mod cert, un efect al pandemiei, cu repercusiuni asupra activităţii de implementare a proiectelor, l-a constituit întârzierile în furnizarea de echipamente/materiale, în cadrul contractelor încheiate, fapt care a generat scumpiri de preţuri. Acest aspect a condus la actualizarea preţurilor la toate obiectivele de investiţii care se implementează de către Consiliul Judeţean Sibiu.

În ceea ce priveşte influenţa conflictului armat de lângă graniţa României asupra activităţii instituţiei noastre, am adoptat un comportament mult mai prudent în ceea ce priveşte gestionarea resurselor, aplicând scenarii de funcţionare a instituţiei chiar şi în condiţii de criză, inclusiv achiziţia centralizată a energiei termice şi electrice pentru CJ Sibiu şi instituţiile din subordine, pentru reducerea costurilor cu utilităţile.

Reporter: În ce mod sunt afectate obiectivele de investiţii de criză energetică, de inflaţie şi de dobânzile crescute din piaţa?

Daniela Cîmpean: Criza energetică, inflaţia şi dobânzile crescute au determinat o atitudine prudentă, dar nu au împiedicat procesul de realizare a obiectivelor de investiţii. Pe fondul acestei crize, concomitent cu adaptarea legislaţiei la noile condiţii, şi la nivelul instituţiei noastre s-a urmărit în permanenţă neafectarea politicilor de atragere de fonduri, respectiv implementarea proiectelor de investiţii.

Pe fondul acestor crize, au fost influenţate atât ritmul de lucru, ceea ce s-a tradus prin prelungirea termenelor de finalizare din cauza dificultăţii în procurarea materiilor prime, cât şi preţurile, acestea suferind ajustări semnificative.

Reporter: Ce obiective de investiţii aveţi pentru anul în curs?

Daniela Cîmpean: În cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020 menţionăm:

În domeniul infrastructurii de transport:

- Reabilitare DJ 106 B - A1 - Ocna Sibiului - Loamneş - Soroştin - Ţapu;

În domeniul infrastructurii de sănătate:

- Investiţii în infrastructura existentă a Spitalului Clinic de Psihiatrie "Dr. Gheorghe Preda" din Sibiu în vederea relocării ambulatoriului de specialitate adulţi;

În domeniul infrastructurii de educaţie:

- Reabilitarea, modernizarea şi extinderea Şcolii nr. 22 în vederea relocării Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr. 1 Sibiu;

- Reabilitare, modernizare şi dotare a Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Mediaş;

În domeniul infrastructurii sociale:

- Creşterea calităţii vieţii copiilor din Centrul de Plasament Orlat şi prevenirea separării copilului de familia sa;

- Asigurarea unui climat familial pentru copiii din Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi Prichindelul - Sibiu, prin realizarea unui centru de zi;

- Asigurarea unui climat familial pentru copiii din Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi "Prichindelul" - Sibiu, prin construirea a două căsuţe de tip familial;

- Creşterea calităţii vieţii copiilor din Centrul de Plasament Orlat şi prevenirea separării copilului de familia sa prin înfiinţarea altei căsuţe de tip familial;

- Îngrijire de tip familial şi terapii de recuperare pentru copiii din Centrul de Plasament pentru Copilul cu Dizabilităţi Turnu Roşu, prin construirea unei case de tip familial;

- Îngrijire de tip familial şi terapii de recuperare pentru copiii din Centrul de Plasament pentru Copilul cu Dizabilităţi Turnu Roşu, prin construirea unei case de tip familial şi a unui centru de zi de recuperare;

În domeniul reducerii emisiilor de carbon/eficienţă energetică:

- Reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

- Reabilitarea termică, eficientizarea şi optimizarea energetică a Centrului de Abilitare şi Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi Dumbrăveni - fost CITO Dumbrăveni II;

În domeniul turismului

- Dezvoltarea infrastructurii turistice în staţiunea Ocna Sibiului

În cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) menţionăm următorul proiect:

- Inovare prin Informatizare la nivelul Consiliului Judeţean Sibiu

În cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) menţionăm:

- Renovare energetică a secţiei Anatomie Patologică din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

- Renovare energetică a Pavilionului Administrativ din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

- Renovare energetică a clădirii Policlinicii Stomatologice din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

- Renovare energetică Pavilion Central din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie "Dr. Ghe. Preda" Sibiu;

- Utilizarea eficientă, durabilă şi incluzivă a energiei în sediul Consiliului Judeţean Sibiu.

Acestor proiecte li se adaugă următoarele obiective de investiţii:

- Construire Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

- Investiţii complementare Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Sibiu;

- Varianta ocolitoare Sibiu Sud;

- Reabilitare DJ 141C limită jud. Alba - Broşteni - Bogatu Român - int. DJ 107B;

- Construire pod nou pe DJ 104E Şomartin - Arpaşu de Jos la km 4+739;

- Reabilitare pod DJ 105 H Arpaşu de Sus km 5+382;

- Construire pod pe DJ 104 F Săcădate - Nou Român la km 24+400;

- Construire pod nou pe DJ 104E Şomartin - Arpaşu de Jos la km 3+420;

- Construire pod pe drumul judeţean DJ 105G, Km. 20+500, Sadu, judeţul Sibiu şi relocare utilităţi;

- Amenajare pistă de biciclete Sibiu - Răşinari, relocare utilităţi;

- Modernizarea drumului judeţean DJ 106 G, de la km 12+511 până la km 31+604, traseu intersecţie DN1 - Miercurea Sibiului - Apoldu de jos (DC72) - Ludoş - Gusu - intersecţie DJ 107 B şi relocarea utilităţilor.

Reporter: Ce investiţii de tip smart implementaţi?

Daniela Cîmpean: Conceptul de investiţii de tip smart este interpretat ca fiind un loc mai atractiv pentru a locui, a munci şi a ne recrea. Proiectele, cu titlu exemplificativ, care converg către acest tip de investiţii şi care cad în sarcina Consiliului Judeţean Sibiu sunt:

În domeniul infrastructură energetică - utilizarea eficientă a energiei, soluţii verzi pentru producerea energiei:

- Reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

- Reabilitarea termică, eficientizarea şi optimizarea energetică a Centrului de Abilitare şi Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi Dumbrăveni - fost CITO Dumbrăveni II;

- Dezvoltare parc fotovoltaic în Comuna Aţel, Judeţul Sibiu - comasare terenuri, extindere reţele edilitare şi branşamente la utilităţi;

- Dezvoltarea unui Data Center Desaster Recovery arhivare pentru Consiliul Judeţean Sibiu şi unităţile subordonate;

- Utilizarea eficientă, durabilă şi incluzivă a energiei în sediul Consiliului Judeţean Sibiu;

- Renovare energetică a Pavilionului Central din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie "Dr. Gheorghe Preda" Sibiu.

Pentru fluidizarea traficului şi reducerea duratei de deplasare:

- Reabilitare DJ 106B - A1 - Ocna Sibiului - Loamneş - Şoroştin - Ţapu

Pentru o administraţie publică inteligentă:

- Inovare prin informatizare la nivelul Consiliului Judeţean Sibiu

Pentru un turism inteligent:

- Dezvoltarea infrastructurii turistice în staţiunea Ocna Sibiului

Pentru managementul inteligent al deşeurilor:

- Investiţii Complementare Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Sibiu

Reporter: Ce surse de finanţare aveţi şi ce buget alocaţi în acest an pentru proiectele smart?

Daniela Cîmpean: Sursele de finanţare sunt constituite din fondurile externe nerambursabile, prin PNRR în special, completate cu fonduri de la bugetul local, dar se vor accesa şi alte programe de finanţare.

Reporter: Care este bugetul total de investiţii pentru acest an?

Daniela Cîmpean: Bugetul total de investiţii pentru acest an (total investiţii 2023): 311.982,41 mii lei, din care:

- Buget local: 38.599,01 mii lei

- Împrumut: 31.961,63 mii lei

- Buget de stat: 6.5545,09 mii lei

- Fonduri europene: 17.5876,68 mii lei (FEDR, FSG, Granturile SEE şi Norvegiene, PNRR)

Sursele de finanţare sunt:

- PNRR

- Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny"

- Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM)

- Programul Operaţional Sănătate (POS)

Reporter: Care sunt domeniile prioritare de investiţii?

Daniela Cîmpean: Domeniile prioritare de investiţii, conform Strategiei de dezvoltare economico-socială a judeţului Sibiu - Strategia 2030, sunt:

-Sănătate: Construirea Noului Spital Judeţean

-Transport: Infrastructura de drumuri: Varianta Ocolitoare Sud Sibiu

-Mediu: Investiţii complementare Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor

Reporter: Care sunt cele mai mari lucrări de investiţii pe care le veţi scoate la licitaţie până la finalul anului?

Daniela Cîmpean: Obiectivele de investiţii scoase deja la licitaţie sau care vor urma să fie scoase la licitaţie sunt:

1.Investiţii complementare Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Sibiu;

2.Construire pod nou pe DJ 104 E Şomartin - Arpaşu de Jos la km 4+739;

3.Reabilitare pod DJ 105 H Arpaşu de Sus km 5+382;

4.Construire pod pe DJ 104 F Săcădate - Nou Român la km 24+400;

5.Construire pod nou pe DJ 104 E Şomartin - Arpaşu de Jos la km 3+420;

6.Construire pod pe drumul judeţean DJ 105G, Km. 20+500, Sadu, judeţul Sibiu şi relocare utilităţi;

7.Reabilitare DJ 141C limită jud. Alba - Broşteni - Bogatu Roman - int. DJ 107B;

8.Modernizarea drumului judeţean DJ 106G, de la km 12+511 până la km 31+604, traseu intersecţie DN1 - Miercurea Sibiului - Apoldu de jos (DC72 )- Ludoş-Gusu - intersecţie DJ 107 B şi relocarea utilităţilor;

9.Utilizarea eficientă, durabilă şi incluzivă a energiei în sediul Consiliul Judeţean Sibiu;

10.Renovare energetică pavilion central din cadrul Spitalului clinic de Psihiatrie "Dr. Gheorghe Preda" Sibiu;

11.Amenajare pistă de biciclete Sibiu - Răşinari, relocare utilităţi;

12.Renovare energetică a secţiei Anatomie Patologică din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

13.Renovare energetică a Pavilionului Administrativ din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

14.Renovare energetică a clădirii Policlinicii Stomatologice din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.

Reporter: Ce strategie de dezvoltare aveţi pe termen scurt, mediu şi lung?

Daniela Cîmpean: Consiliul Judeţean Sibiu a elaborat "Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Sibiu 2021-2030", care cuprinde obiective pe termen scurt şi mediu.

Prin Hotărârea Consiliului Judetean Sibiu nr.261/27.10.2022 a fost aprobată Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Sibiu - Strategia 2030 (elaborată în cadrul proiectului "Sustenabilitate. Inovare. Bunăstare. Incluziune socială. Unitate. SIBIU - Strategia 2030", finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă - POCA, Cod SMIS: 126475).

Strategia CJ Sibiu pentru atragerea fondurilor europene până în 2030 este aceea de a realiza cât mai multe obiective de investiţii în domenii prioritare pentru Consiliul Judeţean Sibiu. Aceste obiective decurg din Strategia de Dezvoltare a Judeţului Sibiu. Prezenta strategie se va implementa pe o perioadă relativ lungă de timp. Atingerea obiectivelor stabilite se realizează prin instrumente specifice, precum:

- monitorizarea permanentă a liniilor de finanţare;

- identificarea necesităţilor şi a nevoilor de la nivel local, conform "Strategiei de dezvoltare economico-socială a judeţului Sibiu 2021-2030", precum şi a direcţiilor de dezvoltare ale judeţului pentru perioada de programare 2021 - 2027;

- scrierea cererilor de finanţare, întocmirea dosarului de finanţare şi depunerea acestuia.

Reporter: Ce probleme şi ce obstacole legislative întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră?

Daniela Cîmpean: Principalele obstacole sunt necorelările în legislaţie şi întârzierile în obţinerea avizelor.

Dacă ar fi să detaliem, identificăm următoarele dificultăţi:

- legislaţie ambiguă, stufoasă, greu aplicabilă, schimbări legislative foarte dese (menţionăm Ordonanţa de urgenţă nr. 64 din 9 mai 2022 privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, cu modificările şi completările ulterioare);

- existenţa unor necorelări între legislaţia în vigoare, ghidurile solicitantului şi documentele care reglementează procesul de implementare a proiectelor;

- în cadrul ghidurilor se regăsesc condiţii restrictive de accesare a fondurilor care limitează tipul solicitanţilor eligibili, dar şi tipul de activităţi eligibile, în special cu privire la proprietatea asupra imobilelor şi terenurilor, grilele de evaluare tehnico-economică ce cuprind şi date pentru care nu sunt clar specificate sursele de verificare (nu sunt anexate sursele de verificare oficiale);

- inexistenţa unui manual de implementare care să cuprindă recomandări clare - cadru legislativ de referinţă, documente tip etc.;

- regulile în ceea ce priveşte întregul proces de implementare a proiectelor se schimbă des, ceea ce duce la mari dificultăţi în implementare;

- birocraţia excesivă;

- întârzieri în elaborarea ghidurilor.

Reporter: Care ar fi alternativele pentru soluţionarea acestora, în opinia dumneavoastră?

Daniela Cîmpean:

- actualizarea legislaţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele actuale de dezvoltare;

- stabilitate legislativă care să permită stabilirea de obiective pe termen mediu şi lung;

- simplificarea legislaţiei astfel încât ea să fie uşor de pus în practică;

- schimbările legislative să fie realizate cu consultarea şi implicarea în special a persoanelor/instituţiilor/companiilor care le aplică foarte des;

- editarea unui ghid de bune practici pentru administraţia publică locală unde să se regăsească formulare tip (de ex. modele de contracte, de caiete de sarcini, model declaraţie cu privire la conflictul de interese şi indicaţii la modul de interpretare);

- simplificarea şi modernizarea legislaţiei în domeniul construcţiilor, investiţiilor şi finanţelor publice locale (Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, codul fiscal etc.), pentru a fi adaptată la situaţiile reale ale societăţii;

- avizele pentru investiţii şi le să fie emise într-un termen cât mai scurt (să fie considerată prioritatea nr. 1 şi să fie analizate şi evaluate cu prioritate, nu să fie emise în termenul maxim;

- analizarea necesităţii obţinerii unui număr foarte mare de avize şi eliminarea celor care nu ar fi strict necesare pentru realizarea investiţiei respective (de ex. la proiectele de drumuri pot fi solicitate şi 20 de avize) şi depunerea unei documentaţii unice pentru emiterea avizelor acestora în cadrul unei singure instituţii sau în cadrul uni ghişeu unic;

- posibilitatea depunerii documentaţiilor în vederea obţinerii avizelor prin e-mail şi emiterea avizelor în sistem electronic;

- durata de valabilitate a certificatelor de urbanism şi a avizelor să fie mai lungă, deoarece de la emiterea CU şi a avizelor şi aprobarea efectivă a investiţiei durează de cele mai multe ori un an sau chiar doi ani, timp în care trebuie reluate procedurile de emitere a CU şi a avizelor, deşi condiţiile iniţiale de emitere a acestora nu s-au schimbat;

- preluarea şi adaptarea la particularităţile României a unor modele de bună practică de la ţări care au un standard de calitate peste mediu în domeniul investiţiilor;

- organizarea de dezbateri regionale cu privire la anumite teme de interes, de ex. accelerarea şi simplificarea accesării fondurilor europene 2021-2027, pregătirea, depunerea şi implementarea proiectelor concretizate prin editarea unor ghiduri ale beneficiarilor (exemplu de bună practică - ghidul beneficiarului pentru implementarea proiectelor POCA) sau propuneri legislative;

- în vederea excluderii oricăror interpretări ar trebui întocmite de către AM criterii de calificare standard aplicabile achiziţiilor publice din cadrul proiectelor

- este necesar să se dea posibilitatea beneficiarilor ca în procesul de achiziţie să poată verifica capacitatea financiară a ofertanţilor având în vedere că am avut situaţii în care la scurt timp de la licitaţie, compania câştigătoare a intrat în faliment sau insolvenţă, ceea ce poate duce la pierderea în totalitate a proiectului

Reporter: Mulţumesc!

(Interviu preluat din revista BURSA Construcţiilor)