Parisul acuză Moscova că difuzează articole false, ostile Ucrainei

Franţa a acuzat ieri Rusia că a desfăşurat o vastă operaţiune de interferenţă digitală prin difuzarea de articole false ostile Ucrainei, care ar fi fost publicate aparent de marile cotidiene franceze, într-un nou episod al războiului hibrid al Moscovei împotriva Occidentului, relatează AFP.

"Autorităţile franceze au descoperit existenţa unei campanii digitale de manipulare a informaţiilor împotriva Franţei, care implică actori ruşi şi la care au participat entităţi de stat sau entităţi afiliate statului rus prin amplificarea unor informaţii false", a declarat ministrul de externe Catherine Colonna citată de purtătoarea sa de cuvânt.

Potrivit ministrului francez de externe, sunt "acţiuni nedemne de un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU".

Parisul se află în "contact strâns" cu aliaţii săi "pentru a pune capăt războiului hibrid purtat de Rusia", a transmis MAE francez.

Campania a vizat mai multe site-uri media, precum şi pe cel al Ministerului Afacerilor Externe şi alte site-uri guvernamentale, prin crearea de site-uri clonă, a declarat purtătoarea de cuvânt Anne-Claire Legendre.

Până acum, Franţa a urmat o politică prudentă în ceea ce priveşte atribuirea atacurilor digitale. "Implicarea ambasadelor şi a centrelor culturale ruseşti, care au participat activ la amplificarea acestei campanii, inclusiv prin intermediul conturilor lor instituţionale de pe reţelele sociale, este o nouă ilustrare a strategiei hibride pe care Rusia o pune în aplicare pentru a submina condiţiile de dezbatere democratică", a declarat şefa diplomaţiei franceze.

Operaţiunea dezvăluită de guvern este, mai exact, "a doua fază a unei campanii deja cunoscute, dar cu moduri de acţiune mai sofisticate, menite să ocolească contramăsurile şi să fie mai puţin vizibile", a declarat pentru AFP o sursă de securitate implicată în acest caz. Este vorba despre operaţiunea Doppelgänger (în folclorul european, un Doppelgänger este dublura malefică a unei persoane), documentată deja în 2022 de organizaţia europeană EU DisinfoLab şi de gigantul american Meta.

La sfârşitul lunii septembrie, Meta, compania-mamă a Facebook, a anunţat că a dezmembrat o operaţiune de "influenţă secretă" originară din Rusia, care viza să sporească vizibilitatea unor articole de pe site-uri pirat, pentru care promotorii săi, două firme de consultanţă în marketing şi tehnologia informaţiei, au cheltuit 105.000 de dolari. "Meta a sperat că raportul său va pune capăt operaţiunilor, dar nu a fost aşa", a explicat sursa de securitate.

Cel puţin patru cotidiene franceze - Le Parisien, Le Figaro, Le Monde şi 20 minutes - au fost victimele operaţiunii, dar au fost vizate şi alte mijloace de informare importante, inclusiv cele germane (FAZ, Der Spieg etc.).

Hackerii au produs articole false pe o pagină identică din toate punctele de vedere cu cele de pe site-ul oficial al acestor media, dar cu un nume de domeniu diferit, de exemplu .ltd în loc de .fr. Copia este atât de avansată, încât un click pe linkurile hipertext pe care le conţine duce la celelalte articole din ziarul real. Practica este cunoscută sub numele de "typosquatting".

Aceste articole false sunt apoi distribuite prin intermediul reţelelor sociale, în încercarea de a le spori viralizarea, care pare să rămână scăzută pentru moment. "Am găsit zeci de nume de domenii cumpărate de ruşi pentru a face typosquatting. Nu avem de-a face cu oameni care acţionează în doze homeopate. Ei sunt la începutul unui proces de industrializare", a declarat pentru AFP sursa de securitate. "Nu ştim care este obiectivul lor final. Este vorba de microţinterea anumitor populaţii? Este o campanie permanentă de intensitate redusă? Sau în vederea unei acţiuni masive la un moment dat?", a adăugat sursa, precizând că întreaga operaţiune "este foarte bine coordonată şi structurată".

Structura iniţială a operaţiunii se numeşte RRN, după numele site-ului pro-rus RRN.world, care înseamnă Reliable Recent News (denumit anterior Reliable Russian News), un site creat la câteva luni după începutul războiului din Ucraina, care a difuzat numeroase neadevăruri, în special despre un presupus masacru înscenat la Bucea.

Pe lângă typosquatting, acesta desfăşoară şi alte operaţiuni de influenţă, cum ar fi producerea de caricaturi anti-Zelenski sau de naraţiuni pro-ruse şi dezinformarea prin intermediul anumitor site-uri aşa-numite "de reinformare". Această operaţiune face parte dintr-un model deja îndelung şi bine documentat de influenţă rusă.

În cazul invaziei din Ucraina, Moscova se bazează pe informaţii false pentru a submina sprijinul opiniei publice occidentale. Putin "aşteaptă ca societăţile occidentale să obosească", a declarat luni un oficial european de rang înalt, subliniind că "iarna trecută a fost blândă", dar că "dacă următoarea va fi grea" şi preţul încălzirii va creşte vertiginos, acest lucru ar putea "genera tensiuni în societăţi".

La începutul acestei săptămâni, şi autorităţile elveţiene au declarat că mai multe site-uri guvernamentale au fost ţinta unui atac de tip DDoS (distributed denial-of-service) care a fost revendicat de hackeri pro-ruşi.