Parlamentul European - noul cuib al "penalilor"

Parlamentul European se pare că a devenit un cuib al penalilor, atât timp cât potrivit unei investigaţii efectuată de cotidienele belgiene L'Echo şi De Tijd, preluată de site-ul belgian La Libre, arată că aproape unul din patru deputaţi europeni este cercetat sau urmărit penal. Investigaţia internaţională privind integritatea deputaţilor europeni a identificat în ultimii patru ani 253 de cazuri penale care îi vizează pe 163 de europarlamentari din cei 704 ai Legislativului Uniunii Europene.

Potrivit surselor citate, aceştia sunt acuzaţi de săvârşirea mai multor infracţiuni, cum ar fi hărţuirea la locul de muncă, fraudă, nepotism şi corupţie. Din cele 253 de dosare penale, 45 sunt instrumentate pentru corupţie, iar din acestea 29 de speţe se referă la nepotism (infracţiune prin care deputatul îşi foloseşte influenţa în favoarea unei rude) şi 16 reprezintă luare de mită.

Cel mai cunoscut caz de corupţie la nivelul Parlamentului European este Qatargate, scandal în care guvernele din Maroc şi Qatar ar fi plătit sume importante unor deputaţi europeni pentru a influenţa deciziile Parlamentului cu privire la relaţiile cu statele respective. Amintim că în 10 decembrie 2022, Eva Kaili, pe atunci vicepreşedintă a Parlamentului European, fostul deputat european Pier Antonio Panzeri şi alţi doi suspecţi au fost arestaţi de autorităţile belgiene, fiind suspectaţi de implicare într-o organizaţie criminală, spălare de bani şi corupţie. Potrivit procurorilor belgieni, suspecţii sunt acuzaţi că au influenţat luarea deciziilor în Parlamentul European în favoarea Qatarului, gazda Cupei Mondiale de fotbal, în schimbul unor sume de bani şi cadouri. În cursul percheziţiei efectuată la domiciliul lui Panzeri, procurorii belgieni au găsit 600.000 de euro. Conform presei belgiene, Panzieri ar fi primit banii respectivi din partea Qatarului şi Marocului pentru a susţinele interesele celor două state în Parlamentul European. Tot în aceeaşi zi, procurorii de la Bruxelles l-au reţinut şi pe tatăl Evei Kaili, care ar fi fost în posesia unei valize în care se afla o sumă importantă de euro, sumă pentru care fosta vicepreşedintă a Parlamentului European, tatăl acesteia şi asistentul Evei Kaili nu deţineau niciun document justificativ. În total, anchetatorii belgieni au confiscat suma de 1,5 milioane de euro cash, găsiţi la domiciliile lui Panzeri şi Kaili, precum şi în valiza pe care o avea asupra sa tatăl eurodeputatei din Grecia. Dosarul respectiv se află de peste un an în instrumentarea procurorilor belgieni şi până acum nu a fost luată nicio decizie de condamnare de instanţele de la Bruxelles.

46 de dosare se referă la hărţuire, în special hărţuirea sexuală, care a devenit, potrivit surselor citate, un adevărat fenomen infracţional în cadrul instituţiilor europene. Ancheta jurnalistică efectuată de sursele citate a identificat 46 de cazuri de presupus comportament indecent la locul de muncă, comportament de care s-ar face vinovaţi 37 de europarlamentari. Fraudarea sau delapidarea fondurilor acordate reprezintă principalele acuzaţii în 44 de dosare penale.

• Suspiciuni şi la vârful Comisiei Europene

Din păcate investigaţia efectuată de sursele citate nu a luat în considerare şi cazurile privind oficialii şi funcţionarii Comisiei Europene, mai ales că o parte dintre aceştia sunt suspectaţi că au primit şi ei diferite cadouri scumpe din partea autorităţilor din Qatar sau au beneficiat de anumite facilităţi, care dacă ar fi fost plătite de funcţionarii respectivi ar fi fost costisitoare.

Cel mai mare scandal privind Comisia Europeană este legat de preşedintele Ursula von der Leyen cu privire la negocierea contractului cu compania Pfizer pentru achiziţionarea vaccinurilor anti-Covid. În timp ce jurnaliştii de la The New York Times şi un lobbist belgian Frederic Baldan au deschis încă din 2022 acţiuni în instanţă la adresa Ursulei von der Leyen pe care o acuză de conflict de interese şi chiar deturnare de fonduri şi Parchetul European are în lucru, tot din 2022, o sesizare penală privind achiziţia de vaccinuri anti-Covid, sesizare în care se fac, de peste un an şi trei luni, cercetări in rem (cu privire la existenţa faptelor), Direcţia Naţională Anticorupţie din ţara noastră se mişcă mai bine atât timp cât a reuşit să înceapă urmărirea penală a fostului premier Florin Cîţu, a foştilor miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, şi a fostului secretar de stat Andrei Baciu, cu privire la achiziţionarea ilegală de la compania Pfizer a peste 39 milioane doze de vaccin anti-Covid, achiziţie ce a dus la un prejudiciu de peste un miliard euro.

În urma acestui demers al procurorilor anticorupţie din ţara noastră, compania Pfizer a chemat statul român în judecată la Tribunalul francofon de primă instanţă de la Bruxelles şi solicită plata tuturor vaccinurilor comandate. Primul termen este fixat pentru 20 februarie 2024 şi, pentru a se apăra cum trebuie, Guvernul a decis ieri, prin adoptarea unui memorandum, să împuternicească Ministerul Finanţelor să încheie un contract cu o casă de avocatură puternică pe plan internaţional.

Referitor la această speţă, Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, a declarat: "În mod evident comanda a fost făcută de domnul Barna (deputatul Dan Barna, cap de listă al USR pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024), doamna Mihăilă şi premierul Cîţu, pentru 39 milioane doze de vaccin pentru anii 2022 şi 2023. Noi, ca să putem să vindem 7 milioane doze de vaccin către Germania şi Ungaria, trebuia să semnăm un document prin care să ne angajăm pe baza comenzii făcută de domnul Cîţu. Vom pune la dispoziţia organelor competente toate informaţiile necesare pentru a lămuri situaţia în dosarul respectiv".

La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a spus: "Eu m-am obişnuit ca notele de plată să îmi vină mie ca prim-ministru pentru toate tâmpeniile făcute de alţii. După vaccinurile anti-Covid luate ilegal de alţii, astăzi aprobăm un memorandum pentru contractarea unei firme de avocaţi ca să ne apărăm în procesul de la Bruxelles intentat de compania Pfizer. O să avem un contract cu o companie, pentru că 20 februarie este primul termen. Aprobăm acest memornadum pentru ca Ministerul Finanţelor să poată negocia şi să ne apărăm mai bine decât am făcut-o până acum".

Potrivit memorandumului aprobat ieri de Guvern, Ministerul Finanţelor va contracta servicii juridice în vederea reprezentării României în faţa Tribunalului de Primă Instanţă francofon din Bruxelles în cauza nr.F5331-23, în care compania Pfizer - BioNTech a acţionat România în judecată pentru plata tuturor vaccinurile anti-Covid, achiziţionate ca parte a contractului de aprovizionare a Uniunii Europene, semnat în anul 2021.

În comunicatul de presă emis de Palatul Victoria după şedinţa de guvern de ieri se arată: "În acest sens, Ministerul Finanţelor va contracta în regim de urgenţă, un cabinet sau o societate de avocatură cu experienţă relevantă care să îndeplinească toate condiţiile legale necesare pentru apărarea intereselor României.Totodată, structura juridică din cadrul Ministerul Finanţelor va prelua activitatea de reprezentare a statului în toate litigiile judiciare internaţionale, inclusiv în cadrul dosarului judiciar din Regatul Belgiei, care să reglementeze expres această atribuţie de reprezentare. Urgenţa adoptării acestei măsuri este dată de termenul foarte scurt până la primul termen de judecată, respectiv 20.02.2024, timp în care se impune contractarea serviciilor juridice de asistenţă şi reprezentare. Ministerul Finanţelor preia această sarcină, având în vedere că Ministerul Sănătăţii nu a încheiat niciun contract de prestări asistenţă juridică şi de reprezentare nici pentru instanţele naţionale nici pentru jurisdicţiile internaţionale, neavând experienţă în contractarea de astfel de servicii".

Documentul citat precizează că, la începutul anului curent, Guvernul a primit citaţia emisă de Tribunalul de Primă Instanţă francofon din Bruxelles la data de 22.12.2023, în cauza înregistrată cu nr. F5331-23, promovată de către reclamanţii Pfizer Inc., BionTech Manufacturing GmbH, Pfizer România SRL, care solicită executarea contractului de achiziţie prin plata preţului pentru cele 28,94 milioane de vaccin rămase pe care le-a achiziţionat, în valoare de circa 564 milioane euro, respectiv plata către Pfizer România a sumei de 2,78 miliarde lei şi plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii, respectiv 22.500 euro.