PATRONATUL CREDITULUI IFN: "Închiderea IFN-urilor va trimite în şomaj aproximativ 10.000 de angajaţi, punând o presiune imensă asupra bugetului"

Modificarea Regulamentului 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare în forma propusă de Banca Naţională a României (BNR) ţinteşte, în fapt, "o zonă de răspuns la aşteptările populiste şi la presiunile din partea scenei politice" şi va produce efecte negative precum închiderea unor IFN-uri şi trimiterea în şomaj a unui număr de aproximativ 10.000 de angajaţi, punând, astfel, "o presiune imensă" asupra bugetului de stat, a transmis astăzi Patronatul Creditului IFN (PCIFN), într-un comunicat de presă.

"În urma analizei documentelor transmise spre consultare publică pe site-ul BNR, Patronatul Creditului IFN consideră că actualul demers de modificare a Regulamentului 20 şi forma propusă ţinteşte în fapt o zonă de răspuns la aşteptările populiste şi la presiunile din partea scenei politice, aşteptări cauzate, probabil, de necunoaşterea realităţii", se arată în comunicat.

PCIFN susţine că nu exista cazuri în care clienţii activităţii de creditare On-line să fie executaţi siliţi imobiliar pentru că maximul creditelor acordate on-line este de 3.000 de lei, în timp ce pentru executarea silită imobiliară este necesar ca datoria să fie de peste 10.000 lei.

De asemenea, patronatul menţionează că în cazul creditelor de tip on-line formula DAE nu ar trebui să se aplice, deoarece ea constituie un element de comparaţie a ofertelor de credit de minimum douăsprezece luni. PCIFN adaugă: "Pentru un credit de 100 lei pentru o perioadă de 30 de zile, DAE afişat conform formulei standard este de 4114%, dar costul real total al creditului este de 36 de lei, adică de 36%. Afirmaţiile conform cărora pentru un împrumut de 1 leu trebuiesc returnaţi 4000 lei sunt total nefondate, rău-voitoare şi fără bază reală".

"Patronatul Creditului IFN precizează faptul că, în opinia specialiştilor săi, intrarea în vigoare a propunerii de modificare a Regulamentului 20 în forma propusă pe site va produce efecte negative, directe şi indirecte, ce vor fi resimţite de către societăţile de creditare, de către clienţii acestora, precum şi de către întreaga societate, atât pe plan economic, cât şi în plan social", se mai arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, din perspectiva societăţilor financiare, impactul modificării Regulamentului în forma actuală va conduce la restructurarea activităţii de creditare şi în final la radierea unor instituţii financiare nebancare, producând efecte fiscale, sociale şi investiţionale.

Astfel, din perspectivă fiscală, PCIFN menţionează încasări mult mai mici la bugetul de stat şi la bugetele de asigurări sociale, precizând că IFN-urile sunt societăţi ce achită anual sume foarte mari cu titlu de impozit pe profit sau contribuţii salariale. "Închiderea IFN-urilor ar însemna trimiterea simultan în şomaj a unui număr de aproximativ 10.000 angajaţi, adică o presiune asupra bugetului", susţine patronatul.

Din punct de vedere social, trimiterea în şomaj a 10.000 angajaţi produce un impact financiar şi asupra familiilor acestora, ceea ce face ca numărul celor afectaţi să fie mult mai mare, mai afirmă reprezentanţii PCIFN, care punctează: Măsura adoptată în această formă va crea instabilitate financiară şi nesiguranţă în rândul celor aproximativ un milion de persoane împrumutate la IFN-uri".

La nivel investiţional şi reputaţional, patronatul estimează că unii acţionari vor decide retragerea investiţiei din piaţa românească şi relocarea către alte zone geografice care doresc atragerea capitalurilor străine. Totodată, o astfel de reglementare va avea, în opinia PCIFN, efect preponderent asupra celor de bună credinţă, în timp ce practici de evitare vor fi identificate rapid de către acei jucători care şi astăzi induc riscul reputaţional în piaţa IFN şi indirect, asupra BNR.

Sursa citată adaugă: "Din perspectiva consumatorilor, impactul intrării în vigoare a propunerii legislative se va datora contracţiei puternice a sectorului IFN şi lipsei unor oferte de creditare şi va implica: 1. Apariţia unei categorii de persoane care vor deveni «neeligibili» pentru orice formă de creditare bancară, ceea ce va duce în final la imposibilitatea desfăşurării proiectelor personale sau chiar la nesoluţionarea unor urgenţe, fapt datorat lipsei ofertei reale de creditare, în condiţiile în care băncile au condiţii extrem de restrictive, de multe ori fără corespondenţă cu realitatea şi multă birocraţie; 2. (Re)apariţia unui «sector» nereglementat în care diverse persoane fizice vor acorda împrumuturi în baza unor contracte, asupra cărora nici BNR şi nici ANPC nu pot interveni, lucru ce va duce inclusiv la creşterea infracţionalităţii şi la efecte sociale directe şi indirecte, nedorite".

Patronatul Creditului IFN precizează că a susţinut şi va susţine întotdeauna consolidarea cadrului legislativ şi întărirea prudenţialităţii, dar că nu înţelege "raţiunea pentru care un IFN care investeşte banii acţionarilor săi trebuie să se supună unor măsuri de prudenţialitate cu mult mai dure decât ale băncilor comerciale, care utilizează în mare măsura banii atraşi din depozitele constituite de populaţie".

Patronatul aminteşte faptul că, în acord cu noile propuneri, un IFN va trebui să asigure un capital social de 67 lei pentru fiecare 100 de lei creditaţi, în timp ce o bancă trebuie să asigure doar 9 lei.

Instituţiile financiare nebancare (IFN) vor fi obligate să plătească de zece ori mai mult capital suplimentar pentru creditele cu dobânzi ce depăşesc anumite limite impuse de Banca Centrală, după cum arată un proiect de reglementare publicat recent de BNR.

Conform proiectului de nodificare a Regulamentului nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, valoarea împrumuturilor intermediate de către creditorii nebancari în decursul anului 2016 a fost cu aproximativ 13% mai ridicată decât cea înregistrată în anul precedent. Documentul Băncii Centrale arată: "În perioada recentă, se constată adoptarea de către creditorii-instituţii financiare nebancare din România a unor modele de afaceri ce se bazează pe furnizarea de produse de creditare pe termene scurte, de valori relativ reduse, accesate cu preponderenţă de segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente. Evoluţia acestei categorii distincte de creditori impune reacţii ale autorităţilor, potrivit competenţelor specifice".

În baza competenţelor sale legale, Banca Naţională a României poate interveni prin reconfigurarea regimului prudenţial aplicabil sectorului instituţiilor financiare nebancare, astfel încât să surprindă riscurile generate de evoluţiile pieţei, mai spune proiectul.

Măsurile prudenţiale propuse de BNR prevede două noi criterii impuse IFN-urilor, suplimentare celor actuale:

"- volumul creditelor nou acordate într-o perioadă de timp, indiferent de faptul că acestea nu se mai regăsesc în soldul IFN la data raportării (fiind deja rambursate de debitori ori cesionate) - indicator ce relevă dimensiunea reală a activităţii IFN;

- nivelul mediu al costurilor suportate de debitori (reprezentat de nivelul dobânzii anuale efective - DAE) practicat - indicator ce relevă, prin legătura de cauzalitate dintre preţ şi risc,o posibilă asumare de riscuri excesive de către IFN".

Astfel, BNR impune cerinţe de capital suplimentare, de zece ori mai mari decât cele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobândă peste următoarele niveluri de dobândă: 200% pentru creditele în lei de până la 15 zile, 100% pentru cele în moneda naţională cu scadenţa cuprinsă între 16 şi 90%, 32,5% pentru împrumuturile în lei acordatea pentru mai mult de 90 de zile, 133% pentru creditele în valută de până la 15 zile, 67% pentru cele în valută cu scadenţa de la 16 la 90 de zile, respectiv 6,7% pentru împrumuturile în valută date pentru mai mult de 90 de zile.

Documentul BNR explică: "La fiecare 100 lei împrumutaţi şi la o rată a dobânzii anuale efective (DAE) peste pragurile menţionate, IFN trebuie să asigure un capital de 67 lei". Regulamentul se va aplica de la 1 octombrie 2017 şi nu va fi retroactiv.

Banca Centrală justifică faptul că abia acum modifică reglementările din domeniu după cum urmează: "Pentru prima data din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depăşit 10% şi este pe un trend ascendent. Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezintă 10,3% din total credit din economie (bănci + IFN) şi este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015. Ponderea creditelor IFN în creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% în anul 2015.

În anul 2016, ritmul de creştere a creditelor IFN a depăşit ritmul de creştere a PIB, în timp ce ritmul de creştere a creditelor acordate de către bănci a fost mai mic decât creşterea PIB. Ponderea creditării IFN în total credite acordate companiilor a ajuns la 15,6% în martie 2017, în creştere cu 21% faţă de martie 2015. De asemenea, ponderea creditării IFN în total credite de consum acordate populaţiei a fost de 5,3% în martie 2017, înregistrând o creştere de 25% faţă de martie 2015. O întărire a reglementărilor este necesară, având în vedere depăşirea unei mase critice a creditării IFN în total creditare, mai ales pe fondul dezintermedierii bancare".

Banca Centrală mai precizează: "Sectorul IFN vizat de proiectul de regulament are un specific aparte din punct de vedere al creditării. Acesta acordă preponderent credite negarantate, pe termen foarte scurt către segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente. Acest specific explică ratele mai mari de dobândă (DAE) practicate faţă de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate şi acordate, preponderent, pe termen mediu şi lung. Valoarea medie a unui credit acordat de IFN către populaţie este de aproximativ 3.300 de lei, în timp ce valoarea medie a unui credit bancar către populaţie este de aproximativ 20.400 de lei. Nivelul ridicat al creditării IFN şi ratele foarte mari de dobândă practicate arată un model de afaceri cu riscuri ridicate. Clientela este preponderent reprezentată de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprimă activităţii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidenţiat şi prin costurile mari pe care trebuie să le suporte această categorie vulnerabilă de debitori. Acest lucru conduce implicit la potenţiale riscuri la adresa stabilităţii financiare. Totodată, se observă necesitatea îmbunătăţirii raportărilor privind îndatorarea populaţiei, în scopul analizelor de stabilitate financiară. Aceste modele de creditare sunt utilizate pe palierul creditului de consum şi se întâlnesc şi la nivel european, autorităţile care deţin competenţe de protecţia consumatorului intervenind, prin lege, în unele state membre chiar prin instituirea unor plafoane pentru costul maxim suportat de debitor. Aceste plafoane pot ajunge la valori relativ ridicate (200% Slovacia, 453% în Slovenia sau 0,8% pe zi în Marea Britanie)".

IFN, spre deosebire de bănci, nu atrag depozite, însă, conform legislaţiei, se află sub supravegherea sau monitorizarea BNR încă din anul 2006. BNR a aplicat, în perioada 2008 - 2016, un număr de 298 de avertismente şi 120 de amenzi IFN-urilor care nu s-au conformat cerinţelor impuse de legislaţia administrată de banca centrală. Cu toate acestea, actualele prevederi ale reglementării secundare în domeniul instituţiilor financiare nebancare nu surprind suficient specificitatea acestui model de activitate, conform documentului Băncii Centrale.

Regulamentul urmează să se aplice de la 1 octombrie 2017.