• Vinul se află în topul produselor exportate de ţara noastră
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) şi Departamentul de Comerţ Exterior din Ministerul Economiei şi Comerţului au finalizat, în luna iunie, primul document care cuprinde direcţiile de dezvoltare a sectoarelor cu potenţial ridicat de export, informează PNVV într-un comunicat. Proiectul, care cuprinde direcţiile de dezvoltare a sectoarelor cu potenţial ridicat de export, va fi supus, în luna august, unei largi dezbateri, va fi aprobat de Consiliul de Export şi înaintat Guvernului sub forma unei hotărîri de guvern. Vinul este în topul produselor exportate de ţara noastră (locul trei în grupa produselor agroalimentare), aducînd în ţară 26,24 milioane de dolari în 2004, ceea ce înseamnă cu 3,2 milioane de dolari mai mult decît în 2002, respectiv un sold al balanţei comerciale de 22,85 milioane dolari. Strategia de export pune în valoare potenţialul pe care vinul românesc îl are la export, bazat pe faptul că, în mod tradiţional sîntem o ţară viticolă care beneficiază de condiţii pedoclimatice deosebite. Trebuie însă avut în vedere că suprafaţa viticolă din specia vitis vinifera s-a înjumătăţit în ultimii 15 ani, iar calitatea plantaţiilor, din cauza vîrstei şi modului în care au fost întreţinute, este actualmente foarte proastă. În plus, problema fundamentală a vinului românesc la export este lipsa de imagine. Cea mai mare parte a vinurilor româneşti aflate pe rafturile Europei sînt din segmentul low. Schimbarea de imagine este un proces în etape pe filiera produsului - de la materia primă - strugure - pînă la produsul finit - vin îmbuteliat, etape, ce fac subiectul strategiei de export pentru următorii patru ani. Strategia urmăreşte: dezvoltarea investiţiilor în plantaţiile viticole, prin reglementarea şi funcţionarea creditului agricol, prin acordarea de subvenţii de la bugetul de stat, urmărirea procesului de producţie a strugurilor de către organismele specializate, tehnologia necesară pentru a realiza producţii medii bune la hectar şi de calitate ridicată, sprijinirea investiţiilor legate de retehnologizarea cramelor, credite speciale, sprijin în desfăşurarea programelor SAPARD. De asemenea, în strategie este subliniat faptul că se impune: asigurarea controlului calităţii vinului la producător pe tot parcursul anului şi interzicerea comercializării vinurilor care intră în contradicţie cu normele tehnologice de vinificaţie, controlul riguros al vinului în procesul de desfacere între vînzator (producător) şi clientul final, atît pe piaţa internă, cît şi la export, finanţarea promovării exporturilor de vin, crearea unei reţele de informare a producătorilor privind tendinţele pieţei mondiale, precum şi înfiinţarea Institutului Vinului pentru promovarea vinului în ţară şi în străinătate.
Documentul face parte dintr-un proiect de elaborare şi management al unei Strategii Naţionale de Export în parteneriat public-privat, coordonat de Departamentul de Comerţ Exterior din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului. PNVV şi Departamentul de Comerţ Exterior au colaborat la realizarea acestui document strategic cu producători şi exportatori de vin, reprezentanţi ai mediului academic, precum şi ai Ministerului Agriculturii, concretizînd în formă teoretică modalitatea prin care vinul românesc îşi poa-te menţine şi dezvolta durabil pieţele externe.