Patronii, reclamaţi la ITM de muncitorii folosiţi fără forme legale de angajare

Tot mai mulţi angajaţi îşi reclamă proprii patroni la inspectorii de muncă atunci când se simt nedreptăţiţi la locul de muncă. Fenomenul, în creştere la Buzău, a fost observat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău care s-a confruntat cu o avalnşă de petiţii din partea salariaţilor. Sutele de reclamaţii cuprind o gamă variată de nemulţumiri. Concret, în anul 2020, inspectorii de muncă din Buzău au primit nu mai puţin de 472 de petiţii, iar conducerea instituţiei susţine că fenomenul este în creştere.

Cecilia Manolescu, inspector şef la ITM Buzău, a declarat la Colegiul Prefectural: "Vă informăm că Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău primeşte din ce în ce mai multe sesizări din partea angajaţilor nemulţumiţi de condiţiile în care muncesc şi de felul în care sunt trataţi de angajatori. În anul 2020 la Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău s-au înregistrat un număr de 472 petiţii care semnalau nereguli în domeniul relaţiilor de muncă. Petiţiile au fost soluţionate în termenele legale".

Cei mai mulţi dintre angajatori reclamă fie faptul că oamenii muncesc fără forme legale, fie că nu-şi primesc banii la timp.

"Cele mai frecvente aspecte sesizate au fost cele referitoare la munca la negru, drepturi băneşti neacordate, încălcări ale prevederilor privind timpul de muncă şi de odihnă", a spus inspectorul şef al ITM Buzău.

Pe de altă parte, controalele efectuate în timpul pandemiei au scos la iveală faptul că fenomenul muncii nedeclarate este în scădere. De exemplu, în 2020 au fost depistaţi că folosesc muncitori fără forme legale de angajare doar 67 de patroni, faţă de 111 câţi au fost identificaţi în urmă cu un an. Astfel, în această situaţie erau 106 muncitori, faţă de 185 cîţi au fost identificaţi în 2019. Totuşi, valoarea sancţiunilor a fost mai mare în 2020. Vorbim despre 1.680.000 lei faţă de 1.460.000 lei în 2019.

"Se constată că în anul 2020 incidenţa muncii nedeclarate a scăzut comparativ cu anul 2019. Precizăm că munca nedeclarată se manifestă cu preponderenţă în următoarele sectoare de activitate: construcţii, transporturi, prestări de servicii, comerţul organizat şi neorganizat (stradal, în pieţe, târguri), confecţii, protecţie şi pază, alimentaţie publică, panificaţie, în sectoare greu accesibile cum sunt agricultura şi exploatările forestiere", a spus Cecilia Manolescu la Colegiul Prefectural.

Inspectorii de muncă atrag atenţia celor care acceptă să muncească fără forme legale, dar şi patronilor care recurg la această metodă că lista consecinţelor este destul de lungă.

"Persoana care prestează muncă fără forme legale este lipsită de protecţie socială, lipsa drepturilor conferite de un contract de muncă, cum ar fi concediu remunerat şi concediu medical, lipsa dreptului la pensie şi la indemnizaţie pentru şomaj, persoana care pestează muncă nedeclarată nu are siguranţa plăţii pentru munca prestată, condiţii precare de muncă pentru lucrători şi riscurile pe care acestea le implică pentru sănătatea lucrătorilor, angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de a responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta, fondurile sociale şi bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale", a spus inspectorul şef de la ITM Buzău.

Principalele categorii de persoane depistate că lucrează fără forme legale de angajare sunt persoane cu nivel de educaţie scăzut, persoane fără calificare profesională sau care au calificare redusă; şomerii sau beneficiari ai venitului minim garantat care nu doresc să-şi piardă beneficiile şi ajutoarele sociale; tinerii care de cele mai multe ori nu au experienţa necesară şi care nu conştientizează importanţa contribuţiei la fondurile de asigurări sociale; persoanele lipsite de venituri sau cu venituri reduse;, persoanele care doresc să-şi suplimenteze veniturile, prin practicarea "muncii la gri" care poate fi definită ca acea formă de prestare a activităţii în care salariatul încasează o parte a drepturilor salariale fără ca asupra acestora să se manifeste politica fiscală a statului şi pensionării.