Patru din zece români nu îşi primesc salariul integral pe cartea de muncă

Doar 59% dintre angajaţii de la stat şi din privat susţin că îşi primesc integral salariul pe cartea de muncă, arată un sondaj făcut de Best Jobs în perioada 21-25 august, în rândul a 2.094 de persoane. Economiştii spun că cele mai profitabile metode de retribuire a angajaţilor sunt drepturile de autor, plata prin intermediul microîntreprinderilor, facturarea serviciului prestat pe persoană fizică autorizată şi plata "la plic".

Specialistul pe probleme fis-cale, Gabriel Biriş, a declarat, ieri, citat de NewsIn, că modalitatea cea mai răspândită de plată a angajaţilor ce nu îşi primesc integral salariul pe cartea de muncă este cea intermediul drepturilor de autor. Această modalitate de plată a angajaţilor reduce cheltuielile salariale ale firmei cu aproape 30%.

Pentru un salariat cu carte de muncă, firma plăteşte la stat contribuţii de 42,25%, plus impozitul pe venit de 16%, iar pentru un angajat cu contract pe drepturi de autor, impozitul este de doar 10%, datorită deducerilor.

Pe locul doi în topul muncii la gri în România se situează plata prin intermediul microîntreprinderilor. Firmele folosesc această modalitate de plată a salariilor pentru a evita sau a diminua contribuţiile la asigurările sociale pe care ar trebui să le achite la bugetul statului.

La aceste firme, există "colaboratori" care nu mai sînt trecuţi pe statul de plată, ci îşi înfiinţează microîntreprinderi, prin intermediul cărora îşi încasează salariile. În acest caz, firma nu mai plăteşte nicio contrubuţie către bugetul de stat.

Gabriel Biriş susţine că anul trecut erau înregistrate în România aproape 100.000 de microîntreprinderi cu un singur angajat, al căror profit însumat depăşea 5 miliarde de euro.

Numărul celor care apelează la această modalitate de salarizare a scăzut, însă, în ultimul timp, din cauza creşterii fiscalităţii şi a faptului că banii pot fi recuperaţi doar o singură dată de an, sub formă de dividente.

Schimbările legislative au obligat, însă, multe microîntreprinderi să se "transforme" în PFA (persoane fizice autorizate). Experţii contabili susţin că această formulă de desfăşurare a activităţii elimină birocraţia impusă de o microîntreprindere, unde se fac declaraţii fiscale trimestriale, raportări semestriale şi se încheie un bilanţ anual.

Astfel, în cazul PFA-urilor se ţine o contabilitate în partidă simplă, ceea ce înseamnă un registru de încasări şi plăţi, iar la sfârşitul anului, se face o declaraţie fiscală.

Potrivit Codului Fiscal, persoana fizică autorizată trebuie să achite doar contribuţia la sănătate (6,5%) şi nu se mai plăteşte impozit pe dividende.

Specialiştii avertizează, însă, că nu numai statul pierde în urma acestor "artificii fiscale", ci şi angajaţii care vor avea pensii mai mici decât cei care primesc aceiaşi bani în mână, dar au trecut tot salariul pe cartea de muncă. În această situaţie, sunt angajaţii plătiţi cu drepturi de autor.

"Acceptând aceste modalităţi de plată a salariilor, statul încurajează munca la gri şi pierde anual miliarde de lei, bani ce ar trebui să ajungă la bugetul de asigurări de sănătate şi la bugetul de pensii. Mulţi dintre cei care lucrează pe drepturi de autor nu ştiu că vor avea pensii mai mici decât cei plătiţi cu aceleaşi salarii pe cartea de muncă", a explicat Biriş.

În luna iunie 2008 salariul mediu brut a fost de 1.738 lei (475 euro), în timp ce câştigul salarial net realizat a fost de 1.273 lei (348 euro), potrivit Institutului Naţional de Statis-tică.