Reporter: Care au fost tendinţele de pe piaţa de recrutare a personalului în 2023 şi ce previziuni aveţi pentru anii viitori?
Ana Vişian: Recrutarea este un domeniu în continuă schimbare, influenţat de evoluţiile tehnologice, schimbările în mediul de afaceri şi preferinţele candidaţilor. Condiţiile economice şi sociale fluctuante din ultimul an au influenţat strategiile de recrutare şi au determinat organizaţiile să rămână flexibile în privinţa achiziţiei de talente pentru a putea naviga prin incertitudinile economice. Pe cealaltă parte, candidaţii şi-au intensificat căutările pentru schimbarea locului de muncă, motivaţi de un salariu mai mare şi un pachetul de beneficii extrasalariale.
Printre tendinţele în recrutare care au marcat anul 2023 şi vor continua, cel puţin în prima parte din 2024, se numără investiţia mai mare în retenţia angajaţilor prin crearea de procese şi strategii care să îi motiveze pe angajaţi să rămână în companie; folosirea tehnologiilor de inteligenţă artificială în recrutare; mai mult focus pe employer branding şi #SalariuLaVedere în anunţurile de angajare.
Reporter: Cum a evoluat piaţa de recrutare online în anii de după pandemie şi care sunt provocările actuale?
Ana Vişian: Evenimentele din ultimii ani au declanşat un val semnificativ de schimbări pe piaţa muncii, mai ales în comportamentul şi preferinţele candidaţilor. Peste 60% dintre interviurile de angajare se fac online, iar aproape 11% dintre angajaţi nu îşi cunosc fizic colegii în primele şase luni de la angajare. În prezent, doar 40% dintre angajaţi mai lucrează full-time de la birou.
Tehnologia şi inteligenţa artificială sunt folosite în selecţia candidaţilor, iar sistemele de CRM ajută la menţinerea legăturii cu candidaţii potenţiali, pentru a-i contacta atunci când apar oferte compatibile cu profilurile lor.
Adoptarea tehnologiei va rămâne un factor cheie în următorii ani, iar dezvoltarea abilităţilor digitale în rândul angajaţilor devine o prioritate pentru companii. De la competenţe digitale vitale ca alfabetizarea digitală şi informaţională, comunicare şi colaborare, creare de conţinut digital, siguranţa digitală, la competenţele digitale avansate cum sunt capacitatea de a lucra cu conceptul de inteligenţă artificială, machine learning sau cloud computing.
Reporter: Cum evoluează cerinţele unei persoane ce caută un loc de muncă?
Ana Vişian: Procesul de schimbare a locului de muncă durează, în medie, între trei şi şase luni pentru un angajat din categoria white collar. Este un proces destul de lung, care implică căutări de joburi, actualizări ale CV-ului, anunţuri de angajare citite şi interviuri, networking şi recomandări. Din rolul de candidat, pe măsură ce înaintezi în acest proces, înţelegi mai bine ce abilităţi caută angajatorii, care este dinamica industriei în care vrei să te angajezi, care sunt marjele salariale şi cum să te poziţionezi pentru a fi eligibil pentru rolul pe care ţi-l doreşti.
• "Piaţa muncii îşi menţine nivelul de competitivitate"
Reporter: Care este nivelul de competitivitate de pe piaţa muncii, în acest moment?
Ana Vişian: Deşi economia românească a încetinit ritmul în acest an, piaţa muncii îşi menţine nivelul de competitivitate, susţinută atât de nevoia de forţă de muncă la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene, în ţări ca Austria, Germania, Irlanda, Olanda, Norvegia, Franţa sau Marea Britanie. Companiile au pus la bătaie aproximativ 300.000 de locuri de muncă până în prezent şi au contactat cu 45% mai mulţi candidaţi pentru angajare.
Principala preocupare a angajaţilor români rămâne în continuare legată de creşterea venitului lunar, iar acest lucru i-a determinat să facă o schimbare de carieră sau chiar să caute variante suplimentare de creştere a venitului. Astfel, aplicările s-au intensificat, depăşind pragul de 900.000 aplicări/lunar.
Reporter: Care sunt cele mai căutate domenii în prezent? Există o scădere a interesului pentru anumite sectoare?
Ana Vişian: Domeniile care au înregistrat cele mai multe aplicări în acest an sunt Comerţ, Financiar/Contabilitate, IT/Telecom, Call center/Client Service şi Producţie/Logistică, împreună însumând aproape 55% din aplicările înregistrate pe bestjobs. Ca tendinţe, am observat o amplificare a eforturilor oamenilor de a face o schimbare în carieră, cu recorduri în materie de CV-ul depuse de către candidaţi.
Când vine vorba de preferinţe, în ultimul an am observat o creştere în oferta de joburi verzi, în domeniul protecţiei mediului sau pentru roluri de specialişti şi tehnicieni în energie regenerabilă.
Totodată, impactul inteligenţei artificiale se observă şi la nivelul ofertei de locuri de muncă, prin intensificarea cererii pentru roluri de software support specialists, moderatori de conţinut sau specialişti în IT care să se ocupe de dezvoltarea aplicabilităţii AI.
• "Deficitul de forţă de muncă rămâne o provocare pentru companiile din România"
Reporter: Care sunt posturile cel mai greu de acoperit?
Ana Vişian: Deficitul de forţă de muncă rămâne, în continuare, o provocare pentru companiile din România, tendinţa este chiar de adâncire a acestuia, cantitativ şi calitativ. Rolurile greu de acoperit sunt atât cele care necesită candidaţi specializaţi, eventual cu experienţă interdisciplinară, cum este în cazul industriei IT, Telecomunicaţii, Inginerie, poziţii de tehnicieni sau specialişti în medicină. Dar există şi un deficit de forţă de muncă în cazul poziţiilor blue collar, cum sunt cele în Construcţii, Producţie, Distribuţie sau Transporturi, mulţi angajatori alegând în această situaţie importul de forţă de muncă sau investiţii în infrastructură pentru automatizare proceselor.
Reporter: Cât de solicitată mai este munca remote, respectiv cea hibrid?
Ana Vişian: Joburile remote sunt în continuare în topul preferinţelor şi de multe ori este motiv de demisie, pentru angajaţii obligaţi să se întoarcă back to office full-time. Deşi volumul joburilor remote este în scădere, la nivelul aplicărilor, peste 20% se duc către joburi remote. Această preferinţă este susţinută şi în căutările din platformă, expresiile "remote" şi "online acasă" generând peste 100.000 de căutări lunar.
Programul hibrid devine varianta optimă, atât pentru angajaţii care vor să-şi păstreze flexibilitatea locului de muncă, cât şi pentru angajatori. Sistemul hibrid este implementat diferit de la o companie la alta, astfel că cei mai mulţi (37%) lucrează o singură zi de la birou şi patru de acasă. Alţi 28% merg la sediu două zile pe săptămână, 20% fac această navetă pentru trei zile pe săptămână şi 14% lucrează o singură zi de acasă.
Reporter: Ce repercusiuni au noile modificări fiscale pe piaţa muncii?
Ana Vişian: Modificările fiscale au dus la o perioadă de impredictibilitate iar acest lucru s-a văzut în primul rând în volumul de joburi puse la bătaie de către angajatori, acesta fiind în septembrie - octombrie 2023 uşor mai scăzut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Noile creşteri de taxe au un impact direct şi asupra costurilor resimţite de consumatorii finali, scumpirile tot mai mari ale produselor esenţiale punând presiune pe bugetele angajaţilor români.
În domeniul IT, angajaţii iau în calcul metode prin care să atenueze impactul financiar. Astfel, mai mult de o treime dintre ei se bazează pe faptul că angajatorul va compensa scăderea salariului rezultată din impozitare, 21% plănuiesc să îşi deschidă SRL, în timp ce alţi 19% se gândesc să colaboreze cu angajatorul prin PFA.
• "Companiile sunt mai vigilente în privinţa viitoarelor investiţii în forţa de muncă"
Reporter: Cum au răspuns angajatorii la aceste măsuri? Se observă o reticenţă la angajare în anumite domenii?
Ana Vişian: În prezent, companiile sunt mai vigilente în privinţa viitoarelor investiţii în forţa de muncă, recrutând preponderent roluri cu importanţă strategică. În timp ce companiile din retail, sănătate, inginerie şi producţie recrutează masiv, cele vizate de măsurile fiscale se limitează la angajarea doar a personalului esenţial sau a celui deja planificat până acum. E un semn destul de evident că aşteaptă să se clarifice contextul fiscal înainte de a aloca bugetele pentru mărirea echipelor, mai ales pentru anul viitor. Pe lângă IT, şi companiile din Construcţii, Agricultură şi HoReCa au început deja să ia măsuri de reducere a costurilor.
Reporter: Cât de importantă este predictibilitatea fiscală pe piaţa muncii?
Ana Vişian: Un set de reguli fiscale şi stabile contribuie la crearea unui mediu economic favorabil, iar acest lucru generează mai multe oportunităţi de angajare şi salarii competitive: companiile pot fi mai dispuse să investească şi să se dezvolte sau competitivitatea internaţională se menţine prin atragerea de investiţii străine.
Atunci când îşi fac strategiile de recrutare, predictibilitatea fiscală este foarte importantă pentru angajatori, ei trebuie să ia în calcul nivelul de impozite şi contribuţii sociale pentru a înţelege care este impactul unor noi investiţii în forţa de muncă, iar în cazul în care nu există predictibilitate, de multe ori recrutările sunt suspendate, urmând apoi să fie reluate când perioada se stabilizează, dar cu un proces de recrutare alert şi o nevoie mai mare de oameni.
Reporter: Cum s-au adaptat angajatorii la cerinţele tot mai extinse privind beneficiile extrasalariale?
Ana Vişian: Pe o piaţă muncii foarte competitivă, beneficiile generoase pot ajuta la înclinarea balanţei în atragerea şi păstrarea angajaţilor. Cele mai răspândite beneficii acordate de companii, atât echipelor existente, cât şi pentru poziţiile pentru care recrutează în prezent prin platforma bestjobs, rămân în continuare bonurile de masă, trainingurile şi abonamentele medicale private.
Totodată, pe lista motivelor care îi determină pe români să îşi schimbe jobul, beneficiile extrasalariale se află în top 3 motive, împreună cu salariul şi mediu de lucru.
Strategiile de beneficii extrasalariale diferă în funcţie de industrie sau mărimea companiilor. Spre exemplu, unele companii realizează pachetul de beneficii extrasalariale la nivel de angajat, acesta putând fi personalizat în funcţie de nevoile angajatului şi sunt reevaluate şi modificate periodic.
• "Integrarea Inteligenţei Artificiale eficientizează soluţiile de recrutare"
Reporter: Cum vedeţi Inteligenţa Artificială în procesul de recrutare?
Ana Vişian: Integrarea Inteligenţei Artificiale (AI) îmbunătăţeşte atât experienţa utilizatorilor, cât şi pe cea a companiilor, eficientizând soluţiile de recrutare. Noi, la bestjobs, am folosit mereu tehnologiile digitale de ultimă generaţie pentru inovarea industriei, iar AI-ul a adus multe beneficii atât pentru candidaţi, cât şi pentru angajatori.
Anul acesta am lansat BIA, primul coach în carieră pe bază de AI care funcţionează ca un adevărat consilier personal de carieră, ajutând candidaţii să se orienteze mai bine profesional, să-şi completeze CV-urile, să-şi rafineze căutările pe bestjobs sau să găsească mai repede joburile care se potrivesc profilului lor. De asemenea, utilizatorii pot primi sfaturi utile de la BIA, astfel încât să fie mai bine pregătiţi pentru un potenţial interviu, transformând complet experienţa de utilizare a unei platforme de recrutare.
Totodată, prin integrarea AI am adus noi funcţionalităţi în platformă, sprijinind recrutorii în potrivirea mai rapidă a candidaţilor cu joburile active printr-un algoritm de matching optimizat sau generarea inteligentă de conţinut pentru descrierile joburilor, recrutorii reuşind astfel să economisească 60% din timpul dedicat publicării unui anunţ.
Reporter: Cum percep angajaţii expansiunea Inteligenţei Artificiale? O consideră o ameninţare?
Ana Vişian: În ultimul an am văzut o dezvoltare rapidă a Inteligenţei Artificiale şi aplicabilităţii sale în toate domeniile, numărului de instrumente AI disponibile crescând semnificativ şi fiind uşor accesibile. Dacă automatizarea proceselor avea deja un impact semnificativ în piaţă, utilizarea Inteligenţei Artificiale schimbă într-un ritm alert piaţa muncii. Deja în spaţiul public apar şi mai multe temeri legate de un posibil pericol pentru angajaţi, cu efecte negative precum creşterea şomajului şi a tensiunilor sociale. Temerile par însă nejustificate, întrucât peste 60% dintre respondenţii unui sondaj recent bestjobs consideră că activitatea lor nu poate fi înlocuită de AI, în timp ce 22% apreciază posibilitatea de a eficientiza astfel anumite sarcini la job şi doar 18% rămân sceptici.
Reporter: Vă mulţumesc!