PE FONDUL COVID "Companiile de asigurări - supuse unor presiuni financiare accentuate"

Reporter: Ce impact a avut pandemia COVID-19 asupra industriei asigurărilor din ţara noastră până în acest moment şi care credeţi că va fi impactul pentru următorii ani?

Sînziana Maioreanu: Pandemia a afectat şi industria asigurărilor, aşa cum era firesc să se întâmple. Pe termen scurt, există efecte negative precum stagnarea numărului asigurărilor în 2020, din cauza climatului economic incert, a scăderii veniturilor unei părţi a populaţiei şi a nesiguranţei multor locuri de muncă şi mai ales din cauza reducerii drastice a interacţiunii faţă în faţă, acesta fiind modul predominant de distribuţie a asigurărilor de viaţă în România. Companiile sunt supuse unor presiuni financiare accentuate, iar modul în care sunt alocate cheltuielile s-a modificat atât la nivel de organizaţie, cât şi individual. Companiile au tăiat din bugete pentru a supravieţui şi pentru a limita pe cât posibil numărul de concedieri, iar la nivel individual, oamenii au devenit mai cumpătaţi. Un studiu pe care l-am realizat în aprilie arăta că aproximativ 85% dintre români au cumpărat doar produse care să le acopere nevoile de bază, care ţin de supravieţuire, siguranţă şi sănătate, de la intrarea în vigoare a stării de urgenţă. Totuşi, segmentul asigurărilor pentru sănătate suscită un interes în creştere.

Crizele au şi o parte bună: ne obligă să reacţionăm, să găsim soluţii, să conştientizăm nevoia de a ne pregăti pentru a face faţă unor situaţii grele. Perioada aceasta a scos în evidenţă necesitatea de a avea economii şi un plan de rezervă, ca să putem face faţă unor luni sau poate chiar ani, în care veniturile ne scad semnificativ, există posibilitatea de a rămâne fără locuri de muncă sau de a ajunge în situaţia de a ne închide afacerea.

Cred că segmentul asigurărilor îşi va reveni, dar nu pot face o estimare clară referitor la momentul când vom putea spune că acest domeniu s-a redresat complet. În mod sigur, businessul nostru va suferi schimbări, la fel ca majoritatea domeniilor, iar acesta nu este neapărat un lucru rău. Cred că va creşte semnificativ ponderea mediului online, chiar dacă în mod sigur vor continua să fie români care preferă să ia decizia de achiziţie după o discuţie cu un specialist, fie faţă în faţă, fie printr-o interacţiune video sau audio. Toţi asigurătorii vor fi obligaţi să treacă printr-o reconfigurare a produselor şi serviciilor, astfel încât să se adapteze contextului şi noilor nevoi ale clienţilor.

Reporter: Ce i-aţi spune unui potenţial client reticent în a-şi încheia o asigurare în această perioadă, din cauza nesiguranţei locului de muncă, ameninţării spectrului recesiunii economice, a climatului nesigur din cauza unui posibil al doilea lockdown etc.?

Sînziana Maioreanu: În primul rând, i-aş spune că este în regulă să îi fie teamă. Frica face parte din viaţa noastră şi, aşa cum spune românul, "frica păzeşte pepenii". Să fii curajos nu înseamnă să nu-ţi fie teamă, ci să faci ceea ce trebuie chiar dacă îţi este teamă. Asigurările de viaţă sunt în esenţa lor un remediu în care există teamă şi în care ne gândim mult la riscuri. Criza provocată de noul coronavirus ne-a demonstrat că existenţa noastră este într-un echilibru precar. Am văzut pe propria piele că oricând, lucrurile se pot modifica radical. Aceasta este o dovadă că trebuie să fim cu toţii conştienţi de riscuri şi de necesitatea de a ne pregăti pe cât posibil pentru diverse scenarii negative, pe care nu ni le dorim, dar care se pot întâmpla.

Reporter: Ce înseamnă stabilitatea financiară individuală şi cum a schimbat pandemia COVID-19 acest concept?

Sînziana Maioreanu: Stabilitatea financiară individuală înseamnă să ai posibilitatea de a-ţi acoperi atât nevoile lunare de bază, cum sunt hrana, îmbrăcămintea, costurile locative, educaţia copiilor etc., cât şi pe cele care ţin de stilul de viaţă cu care te-ai obişnuit şi pe care îl consideri necesar pentru a avea confort fizic şi psihic. Stabilitatea financiară ar trebui să îţi ofere şi libertatea de a-ţi face planuri pe termen lung, de a-ţi stabili obiective importante, de a clădi, pas cu pas, viitorul tău şi pe al celor dragi. Un aspect foarte important atunci când vorbim de siguranţa financiară este şi fondul de rezervă sau economiile. Pentru a fi liniştiţi ar trebui să avem o sumă pe care să ştim că ne putem baza în situaţii neprevăzute: accidente, boli, pierderea locului de muncă sau alte tipuri de situaţii care, ştim cu toţii, este posibil să apară oricând şi care pot avea un impact financiar semnificativ. Aici intervine conceptul de asigurare de viaţă sub mai multe forme, de asigurare de viaţă cu economisire, asigurare pentru sănătate etc. Acestea sunt construite tocmai pentru a-ţi oferi un sprijin bănesc atunci când ai cel mai mult nevoie, dar şi pentru a te ajuta să devii mai disciplinat din punct de vedere financiar, să economiseşti pe termen lung şi pentru obiective importante.

Criza generată de pandemia COVID-19 a avut şi unele efecte pozitive: mai mulţi români au început să îşi pună problema asigurării unor rezerve financiare pentru situaţii neprevăzute. Tocmai pentru că au simţit cât de fină este linia între stabilitate şi instabilitate. Nu cred că ne-am imaginat niciunul dintre noi, la finalul anului trecut, că 2020 va arăta astfel şi că ne va pune în situaţia de a ne adapta atât de rapid din toate punctele de vedere, de a ne schimba radical stilul de viaţă.

Studiile pe care Aegon România le-a desfăşurat recent au confirmat faptul că românii au devenit mult mai conştienţi de importanţa unei plase de siguranţă. Astfel, 55% dintre românii care au răspuns chestionarelor noastre au declarat că în contextul actual este necesară încheierea unei asigurări de viaţă. Pandemia ne-a arătat cât suntem de vulnerabili, dar cred că pe mulţi ne-a şi responsabilizat şi ne-a făcut să înţelegem că avem nevoie de un plan de economisire bine pus la punct. O altă schimbare s-a produs şi în atitudinea părinţilor, pe care situaţia actuală i-a determinat să se îngrijoreze pentru viitorul copiilor, cărora vor să le ofere mai multă siguranţă, motiv pentru care iau în considerare tot mai mult încheierea unei asigurări de viaţă. Cercetările de piaţă ne-au arătat că 41% dintre părinţii români sunt îngrijoraţi din cauza modului în care epidemia de coronavirus îi poate afecta financiar.

Reporter: Există siguranţă financiară sau este nevoie să ne pregătim din timp pentru situaţiile neprevăzute?

Sînziana Maioreanu: În mod cert, trebuie să ne pregătim din timp şi nu trebuie să ne bazăm pe sistemul de stat, pe autorităţi, pe care să le aşteptăm să ne salveze, în caz de calamităţi sau de crize economice, situaţii care ne afectează veniturile. Această perioadă a scos în evidenţă importanţa pe care un plan B financiar o are în viaţa noastră. Niciodată nu ştii ce ţi se poate întâmpla ţie sau celor dragi şi, iată, chiar la nivel global pot apărea evenimente care să ne influenţeze major existenţa. Chiar dacă nu puteam să prevedem această pandemie, puteam fi pregătiţi să facem faţă din punct de vedere financiar unui asemenea şoc, dacă aveam exerciţiul economisirii.

Reporter: Cum putem trece de la economisirea pe termen scurt şi mediu la cea pe termen lung?

Sînziana Maioreanu: Economisirea este foarte importantă şi ar trebui să ne preocupe încă din primii ani în care avem venituri. Din păcate, în România mai avem încă un drum lung de parcurs până să atingem un nivel optim de educaţie financiară în rândul populaţiei. Educaţia financiară ar trebui să intre în viaţa copiilor încă din primii ani, tocmai pentru a reuşi să înveţe, treptat, în termeni cât mai simpli pentru început, despre bani, ce înseamnă economisirea, gestionarea finanţelor proprii, iar ulterior să afle mai multe despre diferite tipuri de investiţii, despre asigurări şi pensii etc. Am făcut această introducere, pentru că lipsa unei educaţii financiare adecvate este unul dintre motivele pentru care încă există un număr semnificativ de români care îşi ţin economiile "la saltea", pentru că fie nu au încredere în diferitele instrumente financiare, fie încă nu ştiu care sunt acestea. Ştiu că uneori nu este uşor, că poate nu sunt suficiente resurse pentru a pune şi bani deoparte, dar asta nu înseamnă că nu trebuie s-o facem cu prioritate. Aici intervine conceptul de economisire pe termen lung. În acest mod, poţi începe să pui bani deoparte, în mod consecvent, chiar dacă suma lunară nu este mare.Tocmai de aceea, pentru Aegon România este prioritar să ajutăm oamenii să înţeleagă domeniul nostru de activitate, situaţiile în care o asigurare de viaţă le poate fi utilă, să înţeleagă termenii specifici, precum şi faptul că asigurările nu sunt scumpe. Pot fi asiguraţi şi economisi cu sume pornind de la 120 lei/lună şi să ajungă să se simtă pregătiţi pentru a începe să utilizeze astfel de instrumente de economisire. Avem în derulare în această perioadă, un proiect online de educaţie financiară pentru copii şi pentru adulţi, unde, prin articole, interviuri cu specialişti din zona financiară, prin jocuri sau materiale video, nu facem altceva decât să îi familiarizăm cu domeniul nostru de activitate, dar şi cu ideea de economisire pe termen lung.

Din cercetările de piaţă pe care le-am derulat în ultimele luni a reieşit şi faptul că peste 60% dintre români sunt mai îngrijoraţi decât în mod normal pentru starea de sănătate proprie şi a familiei. Tocmai de aceea am pregătit şi lansat de curând două noi pachete pentru asigurarea de viaţă cu economisire. Acestea au fost gândite pentru ca sumele economisite să poată fi crescute, astfel încât clienţii noştri şi familiile lor să poată beneficia, la finalul perioadei contractuale, de fonduri pentru educaţia copiilor sau pentru a-şi completa veniturile după pensionare, iar în situaţiile în care au nevoie de spitalizare din accident sau de o intervenţie chirurgicală din accident, de exemplu, să aibă un sprijin financiar substanţial. Este adevărat că în cazul acestui instrument de economisire discutăm de perioade mai lungi, care variază între 10 şi 18 ani, în care trebuie să plătim o primă lunară, însă putem vedea acest interval de timp şi ca un pe un exerciţiu de disciplină financiară. De foarte multe ori, sumele cu care plătim primele de asigurare sunt, de fapt, bani pe care, în situaţia în care nu am avea asigurare, îi folosim pe lucruri care nu ne aduc beneficii pe termen lung sau sunt bani pe care nici nu realizăm pe ce i-am cheltuit.

Reporter: Care este, în opinia dumneavoastră, principala prejudecată pe care o au românii în ceea ce priveşte asigurările?

Sînziana Maioreanu: Am observat încă din 2018 o creştere a interesului românilor pentru asigurările de viaţă, dar încă ne confruntăm cu reticenţe, care provin dintr-o lipsă de informaţii corecte. În continuare, există oameni care se simt speriaţi doar când aud sintagma asigurare de viaţă, pentru că îi duce cu gândul către moarte, boală, accident şi alte situaţii la care preferăm să nu ne gândim. Ca societate, ne simţim de multe ori nepregătiţi să abordăm aceste teme. Totuşi, aşa cum le spunem mereu clienţilor noştri, discuţia premergătoare încheierii unei asigurări trebuie să se concentreze nu pe posibilele tragedii sau aspecte negative de care ne putem lovi, ci asupra calităţii vieţii pe care vrem să o ducem şi a viitorului copiilor noştri. Trebuie să acţionezi acum, pentru a te proteja pe tine şi pe cei dragi pentru ceea ce se poate întâmpla. Anul care se apropie de sfârşit cred că este o lecţie importantă pentru noi toţi: oricând pot surveni situaţii la care nu ne-am fi aşteptat, iar paza bună trece primejdia rea sau măcar te ajută să ieşi mai puţin "şifonat".

O altă prejudecată ţine de convingerea că asigurările de viaţă ar fi produse scumpe, de care nu te poţi apropia decât dacă ai venituri peste medie. Am fost şi noi surprinşi de cât de des ne-am lovit de această preconcepţie de-a lungul timpului. O simplă discuţie poate dărâma această idee. De exemplu, în cazul Aegon România, cea mai mică primă lunară este de 120 de lei, adică 4 lei pe zi. Gândiţi-vă dacă renunţarea la această sumă v-ar afecta şi, de asemenea, ţineţi cont care sunt cheltuielile zilnice şi în ce măsură chiar sunt toate necesare. Aici cred că stă cheia pentru a ne stabili corect obiectivele pe termen lung şi a ne da seama exact de ce avem cu adevărat nevoie şi de ce nu, şi ce ne permitem. Consider că în cele mai multe cazuri această barieră pe care o au unii români ar putea fi dărâmată rapid de o discuţie cu un specialist.

De asemenea, cred că unii români se tem că nu vor fi despăgubiţi sau că procesul va fi unul greoi. De exemplu, în cazul nostru, clienţii sunt despăgubiţi în mai puţin de două zile lucrătoare de la momentul depunerii dosarului complet. Astfel de cifre ar trebui comunicate poate mai des de către toţi jucătorii de pe piaţă, pentru ca nivelul de încredere în întreaga industrie să crească.

Noi, la Aegon, ne-am stabilit un principiu de lucru de la care nu ne abatem: depunem toate eforturile să ne apropiem mai mult, din punct de vedere uman, de clienţi şi de potenţialii clienţi, să le înţelegem nevoile şi temerile şi să vorbim cu ei simplu şi transparent. Credem că în timp vom reuşi să îndepărtăm temerile şi barierele clienţilor şi potenţialilor clienţi şi să-i apropiem cât mai mult de această industrie. O altă soluţie care ar contribui major la creşterea nivelului de penetrare al asigurărilor de viaţă în rândul populaţiei este implementarea programelor de educaţie financiară în sistemul de învăţământ, la nivel naţional. Acesta este un pas a cărui aplicare va dura şi efectele se vor vedea peste o perioadă mai lungă de timp, la fel ca în cazul asigurărilor de viaţă, dar atunci când se va întâmpla, impactul pozitiv la nivelul economiei va fi extraordinar.

Reporter: Cum sunt privite asigurările de sănătate la noi în ţară? Există diferenţe majore faţă de modul în care sunt privite în alte ţări din Europa?

Sînziana Maioreanu: Da, există în mod clar diferenţe între noi şi alte ţări din Europa, la nivelul pieţei de asigurări în general. Dacă restrângem aria şi privim doar în zona Europei Centrale şi de Est (ECE) este şi mai uşor să constatăm că, deşi România este a cincea piaţă de asigurări, ca dimensiune, din ECE, totuşi suntem cu mult în urmă în ceea ce priveşte nivelul de penetrare, iar suma medie anuală cheltuită pentru asigurări, pe cap de locuitor, era la finele lui 2019 de 109 euro în România, 306 euro în ECE şi 2.170 euro în Uniunea Europeană, conform datelor Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

În ceea ce priveşte asigurările pentru sănătate, am observat că românii au devenit mult mai preocupaţi de achiziţionarea acestui tip de produse şi de serviciile de a doua opinie medicală. Criza Covid-19 a accentuat şi mai mult această preocupare, aşadar cred că este un moment bun pentru a regândi produsele deja existente pe piaţă şi pentru a lansa şi noi tipuri de asigurări pentru sănătate, care să răspundă cât mai bine unor situaţii cum este actuala pandemie.

Reporter: În comparaţie cu alte ţări din Europa, în special din Vest, sistemul de pensii private facultative (Pilon III) este foarte puţin dezvoltat în ţara noastră. Care sunt, în opinia dumneavoastră, cauzele acestei situaţii şi cum credeţi că poate fi crescută dimensiunea acestui sector, important pentru asigurarea veniturilor suplimentare ale populaţiei la bătrâneţe?

Sînziana Maioreanu: În general, proiecţiile pentru următorii 20, 30 sau 40 de ani sunt dificil de făcut de oricare dintre noi, mai ales când suntem prinşi cu griji zilnice şi urmărirea unor proiecte personale cu un orizont de timp mai scurt.

Pe de altă parte, necesitatea pensiilor private nu a fost constant şi deplin explicată în România. Deşi subiectul s-a aflat pe agenda publică în ultimii ani, nu s-a înţeles faptul că provocările legate de asigurarea veniturilor viitorilor pensionari nu sunt specifice doar ţării noastre, ci întregului spaţiu de civilizaţie euro-atlantică în care suntem integraţi. În esenţă, speranţa de viaţă creşte, iar generaţiile care intră pe piaţa muncii în prezent sunt semnificativ mai reduse numeric decât cele anterioare. Practic, contribuţiile unui număr din ce în ce mai mic de angajaţi nu vor putea susţine nevoile de pensie ale unui număr din ce în ce mai mare de pensionari. În toate ţările din acest zonă, nu doar în România, care mai are de recuperat multe decalaje faţă de jumătatea vestică a Uniunii Europene, sistemul de pensii publice, aşa-numitul Pilon I, nu va fi suficient pentru a asigura o pensie care să acopere nevoile unui trai decent în viitor. Nici Pilonul II nu va aduce o completare suficient de consistentă a pensiei de Pilon I, pentru că este un instrument nou introdus în România, iar contribuţiile încă nu au atins nivelul preconizat. De aceea, o pensie de Pilon III, pentru care contributoirii pot beneficia de anumite facilităţi fiscale, oferă o garanţie mult mai bună că vom avea venituri decente în momentul pensionării. Chiar si aşa, o aritmetică simplă ne arată că va trebui să completăm veniturile din cei trei piloni de pensie cu încheierea unui asigurări de viaţă cu economisire.

Reporter: Vă mulţumesc!