Băncile greceşti se confruntă cu presiuni tot mai mari din mediul politic, oficialii de la Atena cerându-le să analizeze fuziuni şi parteneriate, în urma înrăutăţirii rezultatelor financiare şi deteriorării calităţii activelor, transmite Bloomberg, citat de Mediafax. National Bank of Greece (NBG), EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, prezente şi pe piaţa românească, vor raporta, în următoarele zile, rezultate financiare care vor fi cel mai probabil slabe, potrivit estimărilor analiştilor.
Atât ministrul Finanţelor, George Papaconstantinou, cât şi guvernatorul băncii centrale, George Provopoulos, au cerut creditorilor să ia în calcul parteneriate pentru a consolida sistemul. Profiturile celor patru bănci au scăzut probabil cu peste 60% în trimestrul al doilea, potrivit cifrelor anticipate de analişti.
Speculaţiile din piaţă privind posibile fuziuni au devenit tot mai vizibile după ce Piraeus s-a oferit în luna iulie să cumpere participaţiile deţinute de stat la Hellenic Postbank şi Agricultural Bank of Greece (ATEbank), singura instituţie de credit din Grecia care nu a trecut testele de stres derulate de autorităţile europene. Fuziunile pot ajuta la reducerea costurilor, consolidarea portofoliilor şi la îmbunătăţirea accesului la pieţele de capital şi la diverse oportunităţi de finanţare.
"Deşi consolidarea nu rezolvă problemele de lichiditate, cele legate de creditele neperformante şi datoriile de stat, ar putea ajuta la reducerea concurenţei pentru atragerea de depozite şi ar putea reduce costurile. Astfel, consolidarea ar fi, în final, benefică", a declarat Pawel Uszko, analist la Macquarie Research Londra.
Acţiunile NBG, cea mai mare bancă din Grecia, au crescut cu 16% de la sfârşitul lunii iunie datorită zvonurilor privind o posibilă fuziune, banca trecând totodată testele de stres ale UE. EFG Eurobank Ergasias, Alpha şi Praeus au înregistrat totodată creşteri de 44%, 37%, respectiv 26%.
Şansele să apară bănci străine care să le cumpere pe cele greceşti sunt mici în prezent, din cauza "fundalului incert cu privire la datoriile de stat şi presiunilor pe profituri", a mai afirmat analistul Macquarie Research. "Fuziunile între jucători importanţi sunt mai probabile, dar numai dacă preţul va fi corect", anticipează el.
Potrivit esimărilor analiştilor, profitul NBG din trimestrul al doilea a scăzut probabil cu 72%, la 109,7 milioane euro. Pentru EFG este anticipat un profit de 30,7 milioane euro, în declin cu 65%, iar rezultatele Alpha şi Piraeus s-ar plasa la un câştig 33,3 milioane euro (-74%), respectiv o pierdere de 17,6 milioane euro (faţă de un profit de 77 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut).
• Grecia începe, din septembrie, să se împrumute lunar din pieţe
Grecia va începe, în septembrie, să emită titluri de trezorerie lună de lună, renunţând la accesarea trimestrială a pieţelor financiare, măsură menită să îmbunătăţească gestionarea banilor, a declarat, marţi, un oficial de la Atena, citat de Reuters, potrivit Mediafax. "Vom începe licitaţii lunare de titluri de trezorerie din septembrie, în linie cu memorandumul actualizat cu UE şi FMI. Este mai bine pentru gestionarea banilor şi ne va da mai multă flexibilitate", a declarat oficialul agenţiei datoriilor de stat din Grecia, care nu a dorit să-i fie divulgată identitatea. Grecia are un acord pe trei ani cu UE şi FMI pentru împrumuturi externe de 110 miliarde euro, condiţionat de măsuri de reducere a deficitului bugetar, de reformă structurală şi de îmbunătăţire a administrării datoriei de stat.
• Depozitele bancare continuă să scadă
Depozitele bancare din Grecia au scăzut, în iunie, pentru a şasea lună consecutiv, în condiţiile în care populaţia şi companiile continuă să retragă din fonduri pentru a face faţă măsurilor de austeritate sau pentru a le transfera în străinătate, în vederea protejării de criza datoriilor suverane.
Valoarea depozitelor companiilor şi populaţiei s-a redus cu 1,5%, la 216,5 miliarde de euro, faţă de luna mai, când FMI şi UE au aprobat programul pentru susţinerea Greciei.
De la începutul acestui an, depozitele au scăzut cu 21,4 miliarde de euro, respectiv cu 9%. Scăderea depozitelor a amplificat presiunile asupra băncilor elene, care au devenit dependente de Banca Centrală Europeană pentru refinanţarea operaţiunilor, din cauza retincenţei pieţei de a le furniza lichidităţi. Această tendinţă se va menţine atât timp cât companiile şi populaţia vor avea nevoie de bani pentru a face faţă scăderii veniturilor.