Curtea Constituţională a amânat din nou pronunţarea pe modificările făcute la Legea dării în plată, de data aceasta pentru 9 iunie 2021.
Noua lege a dării în plată a fost dezbătută în 20 aprilie la Curtea Constituţională a României, după ce mai multe bănci şi IFN-uri au sesizat CCR în ceea ce priveşte constituţionalitatea textului legislativ. Alexandra Ianul (fostă Burada) a precizat, după discuţiile de la Curtea Constituţională, că, dintre toate criticile aduse de bănci, chestiunea spinoasă rămâne aceea potrivit căreia, în opinia instituşiilor bancare, trebuia să existe un aviz al BNR pentru ca această lege să fie adoptată. Avocaţii clienţilor au susţinut că nu era necesar un astfel de aviz.
Avocatul Alexandra Ianul subliniază, într-un interviu video acordat ziarului BURSA, că ceea ce este important la această lege este că ea nu presupune ca, atunci când obţine câştig de cauză în instanţă, debitorul să-şi dea casa în locul datoriei, ci judecătorul stabileşte reechilibrare a contractului de credit, prin reducerea cursului, printr-o conversie în lei etc. Pentru cei care doresc să plătească la o valoare echitabilă ratele bancare, se va solicita solulţia reechilibrării, iar modificarea dispusă trebuie să îndeplinească din punct de vedere formal toate cerinţele, inclusiv partea de convocare a băncii la notar în vederea încheierii actului de dare în plată, însă tot legea spune că, în situaţia în care nu te prezinţi, notificarea se anulează. Astfel, această lege nu este un instrument prin care doar dai casa bancii, concluzionează avocatul.
Asupra Legea nr. 52/2020 de modificare a Legii dării în plată nr. 77/2016 s-a exercitat deja un control a priori de constituţionalitate, în urmarea unei sesizări a parlamentarilor USR şi PNL, iar CCR, prin decizia nr. 731/2019, a declarat că proiectul este constituţional, exceptând pragul de 20% de variaţie de curs valutar, care poate fi considerat compatibil cu Constituţia doar cu condiţia ca variaţia de curs valutar să fie mai gravă şi să aibă persistenţă în timp, subliniază Gheorghe Piperea.
Unul dintre punctele forte de susţinere a constituţionalităţii noii legi a dării în plată a fost memoriul depus de Asociaţia CREDERE la CCR. Printre altele, documentul arată că interpretările eronate ale instanţelor de judecată au vizat noţiunea de impreviziune cuprinsă în legea dării în plată. În acest context, Parlamentul a instituit prin lege criterii de impreviziune, adică au fost determinate acele situaţii de dezechilibru existente în materia contractelor de credit.
Legea care a modificat, anul trecut, textul iniţial adoptat în 2016 pare să fi convins instanţele, care, la finalul lui 2020, au început să dea câştig de cauză debitorilor. Nooua lege a dării în plată a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la jumătatea lunii mai a anului trecut.