PENTRU CĂ NU AU CERERE DE CREDITE Băncile americane cumpără tot mai multe obligaţiuni

Băncile din SUA au niveluri ridicate de depozite, însă clienţii lor contractează tot mai puţine împrumuturi, ceea ce face ca instituţiile în cauză să fie nevoite să cumpere datorii de stat, chiar dacă acestea le aduc profituri slabe.

O analiză New York Times arată că, acum, când economia SUA este în creştere, companiile fac angajări, iar pieţele acţiunilor ating niveluri maxime record, băncile dispun de numerar, dar, pentru că nu au unde să îl plaseze, fac achiziţii de bonduri guvernamentale.

Conform sursei, problemele persistente din lanţurile de aprovizionare şi temerile că varianta Delta a coronavirusului va afecta economia au redus împrumuturile contractate de întreprinderi. Totodată, consumatorii dispun de numerar datorită eforturilor guvernamentale de stimulare, deci nu se împrumută.

În acest context, băncile au fost nevoite să investească într-unul dintre activele cel mai puţin profitabile: datoria guvernamentală.

Dobânzile titlurilor de trezorerie americane sunt încă scăzute, dar anul acesta, băncile au cumpărat datorii de stat mai mult ca niciodată. În al doilea trimestru al anului curent, băncile din SUA au cumpărat astfel de titluri în sumă record de aproximativ 150 de miliarde de dolari, potrivit unei note publicate luna aceasta de analiştii JPMorgan Chase & Co.

Sursa menţionează că aceasta este o strategie care aduce profituri slabe, dar băncile nu au de ales şi fac asemenea achiziţii.

Ţinând cont de acestea, Jason Goldberg, analist bancar la Barclays New York, spune: "Companiile de widgeturi fac widgeturi, iar băncile acordă împrumuturi. Asta fac băncile. Este ceea ce vor ele să facă".

• Prin achiziţiile de datorii, băncile obţin banii necesari plăţii dobânzilor către deponenţi şi ca să realizeze un profit

Prin plasarea depozitelor clienţilor lor în investiţii precum împrumuturi sau valori mobiliare, cum sunt titlurile de trezorerie, băncile obţin banii necesari pentru plata dobânzilor aferente depozitelor clienţilor lor şi ca să realizeze un oarecare profit.

Când economia este în creştere - aşa cum se întâmplă acum - în mod normal, băncile nu au probleme în atragerea de clienţi pentru împrumuturi, deoarece consumatorii fac achiziţii importante, iar afacerile se extind. Aceste împrumuturi oferă randamente mai bune decât obligaţiunile de trezorerie, care sunt de obicei rezervate pentru perioade de incertitudine, când băncile pot accepta o rată de rentabilitate mai mică, în locul unui împrumut riscant.

Însă, sursa menţionează că împrumuturile au crescut pentru scurt timp când a izbucnit pandemia de Covid, companiile apelând atunci la linii de credit. Dar, chiar dacă acum economia SUA este în plină expansiune, nu produce o cerere de împrumuturi, ceea ce face ca băncile să aibă la dispoziţie mulţi bani. Firmele au deja suficienţi bani şi văd puţine motive să realizeze o extindere riscantă a afacerii, pe fondul pandemiei. În plus, consumatorii nu numai că evită împrumuturile noi, ci le plătesc pe cele contractate anterior, în condiţiile în care guvernul federal a dat trilioane de dolari pentru amortizarea impactului financiar al pandemiei.

Bain Rumohr, analist pentru băncile nord-americane în cadrul firmei de rating Fitch, spune: "A existat această expansiune economică după o contracţie semnificativă. De obicei, într-o astfel de situaţie am asista la o creştere a cererii de credite din partea corporaţiilor şi a consumatorilor, dar aceasta nu s-a manifestat încă".

Lipsa cererii de credite reflectă succesul guvernului în protejarea companiilor şi a gospodăriilor de faliment în timpul pandemiei, potrivit sursei.

New York Times aminteşte că, în cele două administraţii prezidenţiale americane din perioada pandemiei (Donald Trump şi Joe Biden), guvernul federal s-a angajat într-un program major de împrumuturi şi cheltuieli menit să ajute afacerile mici, marile corporaţii şi gospodăriile să facă faţă şocului. Între martie 2020 şi mai 2021, Congresul SUA a alocat aproximativ 4,7 trilioane de dolari pentru astfel de programe. O mare parte din aceşti bani s-au vărsat în conturile bancare ale gospodăriilor şi companiilor americane. Până la sfârşitul lunii mai, aproape 830 de miliarde de dolari au reprezentat plăţi în cecuri de stimulare, trimise persoanelor fizice. Aproximativ 800 de miliarde de dolari au ajuns la companii sub formă de programe precum cel de protecţie a salariilor. Aproximativ 570 de miliarde de dolari au fost cheltuiţi pentru asigurări de şomaj, potrivit datelor guvernului federal.

Toate acestea au funcţionat, subliniază sursa, menţionând că economia recuperează deja pierderile. Dar, pentru bănci, fluxul de plăţi guvernamentale a produs un impact mixt: pe de o parte, băncile nu au suferit pierderi din împrumuturile acordate persoanelor fizice şi companiilor, care în lipsa ajutoarelor de stat ar fi intrat în incapacitate de plată, însă, pe de altă parte, conturile bancare corporative şi cele de consum sunt mai solide, ceea ce nu generează o nevoie de credite. Acum, nu numai că societăţile şi gospodăriile au o mulţime de bani, dar dorinţa lor de a împrumuta a slăbit, deoarece varianta Delta a coronavirusului complică planurile de redeschidere.

Sursa precizează că depozitele din sistemul bancar comercial al SUA au crescut cu aproape 30% încă înainte de pandemie, la aproximativ 17,3 trilioane de dolari.

• Nicio sursă de cerere de creditare nu are o motive să apeleze la împrumuturi

Potrivit New York Times, incertitudinea cu privire la reluarea muncii la birou afectează cererea de împrumuturi din partea dezvoltatorilor imobiliari comerciali, care reprezintă o sursă profitabilă pentru bănci. Totodată, cererea de credite de la dealerii auto este slabă, deoarece problemele din lanţul de aprovizionare au influenţat producţia de automobile.

În situaţia dată, luna trecută, Bank of America a raportat câştiguri care au dezamăgit investitorii, în parte din cauza unei redresări mai lente decât se aştepta pe partea de solduri ale creditelor. Directorul executiv al Bank of America, Brian Moynihan, a declarat că banii primiţi de la guvern au determinat consumatorii să îşi plătească datoriile de pe cardurile de credit, respective să nu mai apeleze la alte împrumuturi.

Şi oficialii Wells Fargo & Co. au informat că banca a înregistrat o scădere a creditelor comerciale în al doilea trimestru, când clienţii au continuat să dispună de niveluri ridicate de numerar.

Totodată, M&T Bank, creditor cu sediul în Buffalo, a avut în portofoliu mai puţine împrumuturi acordate la sfârşitul trimestrului al doilea. "Depozitele clienţilor sunt la maxim istoric şi au crescut mai repede decât capacitatea noastră de plasa banii în active", a declarat Darren J. King, directorul financiar al băncii.

Astfel, băncile s-au orientat către obligaţiunile de stat, ale căror dobânzi au fost scăzute mai bine de un deceniu. Când randamentul titlurilor de trezorerie cu scadenţa la zece ani a crescut la aproximativ 1,75% în martie şi aprilie, băncile care doreau randamente mai mari s-au grăbit să le cumpere, însă creşterea ratelor dobânzilor nu a durat. Acum, randamentul este de circa 1,3%.

Randamentele obligaţiunilor au o dinamică opusă preţurilor obligaţiunilor, iar atât timp cât băncile au puţine alternative la dispoziţie, vor continua să cumpere astfel de titluri, lucru care ar putea contribui la plafonarea dobânzilor titlurilor în viitor.

Gennadiy Goldberg, analist senior pentru piaţa obligaţiunilor guvernamentale la TD Securities din New York, declară: "Aceste achiziţii reprezintă unul dintre motivele care menţin dobânzile mai mici. Este puţin probabil ca dinamica să se schimbe până când companiile şi antreprenorii nu vor avea un sentiment de certitudine cu privire la condiţiile economice viitoare, lucru pe care varianta Delta îl împiedică în acest moment". În opinia sa, companiile ar dori să investească mai mult, dar, având în vedere constrângerile din lanţul de aprovizionare şi dificultăţile în găsirea de lucrători calificaţi, nu au motive "să pună banii la lucru".