Indicele volumului schimburilor comerciale globale s-a menţinut în jurul valorii de 130 de puncte şi în iunie 2021, după trei scăderi lunare consecutive la nivelul economiilor avansate (vezi graficul 1).

Fotbal Club Dinamo se confruntă, din nou, cu o situaţie limită, din cauza problemelor financiare. Preluat şi abandonat de nişte fantomatici investitori spanioli, clubul a fost ţinut în viaţă în ultimul an de contribuţiile financiare ale suporterilor. Datoriile mai vechi şi contractele foarte mari ale unor jucători, făcute în batjocură, au adus clubul într-o nouă postură delicată. Răzvan Zăvăleanu, administratorul judiciar al FC Dinamo, club aflat în insolvenţă, a declarat că, până în prezent, au fost înregistrate datorii de 8 milioane de euro, potrivit tabelului creditorilor înscrişi la masa credală: "Nu este o dată limită pentru planul de reorganizare, el trebuie depus în 30 de zile după stabilirea tabelului creditorilor. Nu ştiu care va fi numărul contestaţilor la acest tabel, în funcţie de asta vom avea o primă variantă a tabelului. Lucrurile se pot întinde, dar experienţa îmi spune că un astfel de lucru durează între 3 luni şi un an, dar noi până în martie trebuie să avem plan de reorganizare, pentru a obţine licenţa pentru sezonul următor. După ce avem tabelul definitiv, alte sume nu vor mai putea apărea. În acel moment vom ştii care este cuantumul datoriilor finale. Vă pot spune că momentan, 8 080 000 de euro sunt ceruţi de creditori, noi vom analiza, la prima vedere sumele finale sunt mult mai mici".

De data aceasta este vorba despre salariile profesorilor din sistemul învăţămîntului de stat. Să crească, cer angajaţii ministerului dezastrului educaţional din România! De unde să crească? Nu sunt bani!, vine replica ghilotină a păzitorilor finanţelor noastre publice. O statistică circulată recent în publicaţiile din România, pe care o iau de bună, ne spune că veniturile salariale anuale ale profesorului din România sunt de circa cinci ori mai mici decît ale colegilor săi din ţările "bogate", gen Franţa, Marea Britanie, Olanda. Sunt însă cam la fel de mici ca şi cele ale profesorilor din ţările "euro-amărăştenilor" gen Bulgaria, Estonia, Letonia, Ungaria etc. Răspunsul la întrebări precum ce reprezintă, cum "se formează", pe ce bază cresc sau scad, cît acoperă salariile din nevoile sociale ale angajaţilor, cîtă şi ce fel de muncă răsplătesc ele, este unul extrem de greu de formulat şi nu poate fi obţinut decît în urma unor analize multidisciplinare, cu complexe ramificaţii şi bucle de interdependenţă. Complicaţiile nu sunt doar tehnice, ci şi "filosofice". Mă rog, economice şi sociologice. În plus, trebuie să mai ştiţi că în toţi aceşti 30 de ani de cînd viaţa socială, politică, instituţională, economică etc. din România s-a organizat, măcar parţial, după alte norme şi principii decît cele ale "socialismului multilateral dezvoltat", nimeni nu s-a încumetat şi se pare că nici nu a avut interesul să deschidă, să susţină şi să ducă pînă la ultimele consecinţe, nu doar teoretice, ci şi practice, o asemenea discuţie-analiză. Nici măcar în mediul academic, că despre cel politic nu are nici un rost să mai vorbim. De aceea, a lua izolat în discuţie doar mărimea absolută şi dinamica salariilor profesorilor din România implică, din capul locului, o deformare, un grad de imprecizie al analizei care ne îndepărtează considerabil de reperele în apropierea cărora am putea spera să găsim răspunsuri rezonabile, eficiente social şi sustenabile economico-bugetar la întrebările noastre. Acestea fiind spuse, să încercăm totuşi să tragem de un fir şi să începem a depăna caierul de probleme al învăţămîntului din România.

Printre puzderia de breaking- news-uri care ne defilează zilnic prin faţa ecranelor unul ar putea suna aşa: azi, un copil de 14 ani a înjunghiat în parc un alt copil. Copilul rănit este internat la Budimex, să sperăm că trece cu bine peste traumă, copilul agresor era investigat, iniţial, de Secţia 15 Poliţie.

Susţinerea tinerilor la început de drum în carieră este foarte importantă, atât pentru aceştia cât şi pentru piaţa muncii, una care traversează o criză profundă de mai mult timp. Agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (AJOFM) din Iaşi, Hunedoara şi Bacău vor susţine peste 2.500 de tineri cu vârste între 16 şi 29 de ani, care nu au reuşit să se integreze pe piaţa muncii din diverse motive (lipsa oportunităţilor de ocupare, lipsa competenţelor cerute etc.) şi care nu sunt cuprinşi în programe de educaţie sau formare.

Cele trei proiecte câştigate au o valoare totală de aproximativ 9 milioane de euro, sunt finanţate prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) şi vizează atragerea tinerilor către Serviciul Public de Ocupare (SPO) şi includerea lor în programele de formare profesională, evaluarea competenţelor, acordarea de sprijin pentru angajare sau pentru înfiinţarea şi finanţarea propriilor afaceri.

Şirul de probleme cu care se confruntă educaţia este unul fără de sfârşit. În prag de nou an şcolar a apărut un alt neajuns, legat de plata profesorilor pentru orele remediale. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că sunt trei judeţe în care orele remediale nu s-au plătit deloc iar în celelalte judeţe s-au plătit doar parţial, din cauza procesului greoi de validare a raportărilor: "Au rămas doar trei judeţe în această situaţie. Nu s-a rezolvat plata integrală a cadrelor didactice în toate celelalte judeţe, dar sunt trei care sunt în această situaţie, în care nu s-a plătit nimic.

Deficitul bugetar după primele şapte luni ale acestui an a fost de 33,97 miliarde lei, adică 2,89% din PIB, în scădere 1,82 puncte procentuale faţă de cel din perioada similară a anului trecut, care s-a ridicat la 49,68 miliarde lei, respectiv 4,71% din PIB, conform execuţiei bugetului general consolidat publicată de Ministerul Finanţelor.

Sursa citată arată: "Această evoluţie pozitivă a fost determinată de creşterea veniturilor bugetare cu 1,38 puncte procentuale din PIB (an/an), influenţată în principal de avansul încasărilor din TVA şi fonduri europene precum şi de reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,44 puncte procentuale din PIB în contexul reducerii dinamicii cheltuielilor de personal. De asemenea, în luna iulie se remarcă un sold bugetar aproape de zero (-0,16 miliarde lei), faţă de -4,5 miliarde lei înregistrat în luna iulie 2020. Totodată, în perioada ianuarie-iulie 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 4,87 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 9,18 miliarde lei (14,05 miliarde lei, respectiv 1,2% din PIB)".

Per total, veniturile bugetului general consolidat au însumat 211,15 miliarde lei în primele şapte luni ale anului 2021, cu 20,6% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Conform Ministerului Finanţelor, acest avans a fost influenţat de încasările reduse din perioada martie-iulie 2020 - ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificaţii şi scutiri), redresarea indicatorilor economici, dar şi de recuperarea parţială a unor categorii de venituri (TVA, contribuţii de asigurări, impozit pe venit şi profit).

Trei grădiniţe din municipiul Buzău vor arată cu totul altfel în maximum zece luni, după ce acestea vor fi amenajate la exterior astfel încât să devină multifucţionale educative şi să le ofere copiilor mai multe posiblităţi de petrecere a orelor într-un mod creativ şi educativ.

"Spatiul din aceste unităţi care oferă servicii de educaţie trebuie să fie amenajat primitor şi atractiv şi să contribuie la crearea unui climat educaţional favorabil şi să permită modularea, după necesităţile grupei. Pentru desfăşurarea procesului instructiv educativ, destinat copiilor care frecventează unităţile învăţământului preşcolar din municipiul Buzau, se impune reamenajarea şi modernizarea spatiilor exterioare, în vederea creării condiţiilor corespunzătoare, conform normelor în vigoare", se arată în proiectul de hotâre aprobat în Consiliul Local.

Războiul economic dintre SUA şi China, a cărei principală victimă este cunoscuta firmă Huawei, cunoaşte şi perioade de acalmie. Mai mult, potrivit unor informaţii pe surse există şi mici paşi pe drumul reconcilierii. Autorităţile din Statele Unite au aprobat cereri pentru licenţe în valoare de sute de milioane de dolari din partea grupului chinez Huawei, aflat pe o listă neagră din motive de securitate, în vederea achiziţiei de cipuri destinate diviziei sale de componente auto, au declarat două persoane apropiate situaţiei, citate de Reuters.

SIF Oltenia (SIF5) a ajuns, la data de 25 august, la o deţinere de 26,12% din Antibiotice Iaşi (ATB), a transmis ieri producătorul de medicamente printr-un comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Preţul maxim al energiei electrice tranzacţionate pentru astăzi, pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), administrată de OPCOM, a ajuns la 665,22 lei/MWh, în intervalul orar 08:00 - 09:00.

Până acum 1403 de autovehicule electrice şi hibrid au fost achiziţionate de persoanele fizice prin intermediul programului Rabla Plus 2021, conform unui comunicat de presă remis, ieri, de Administraţia Fondului pentru Mediu.

În cadrul Programului Rabla Plus 2021, s-au înscris 6067 persoane fizice, până în prezent fiind achiziţionate 1401 autovehicule noi (828 pur electrice şi 573 electrice hibride) şi două motociclete electrice.

Circulaţia pe podul peste Dunăre de la Brăila va fi deschisă până la sfârşitul anului viitor, însă cu o singură conexiune, urmând ca întregul proiect care cuprinde şi cele două drumuri de legătură să fie încheiat la jumătatea anului 2023, conform angajamentelor constructorului, a afirmat, ieri, pe şantierul de la Brăila, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă. Vicepremierul Dan Barna şi ministrul Cătălin Drulă au verificat, ieri, şantierul podului peste Dunăre în contextul aniversării unui secol de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Japonia, în cadrul asocierii care lucrează la acest obiectiv de infrastructură mare fiind şi un constructor nipon responsabil cu întinderea cablurilor principale, una dintre cele mai dificile etape ale proiectului de 433 de milioane de euro. La vizita de la Brăila a participat şi Hiroshi Ueda, amba­sadorul Japoniei la Bucureşti.

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat că l-a demis, ieri, pe directorul de la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) şi că a preluat conducerea interimară a instituţiei. Măsura a fost luată după ce, în repetate rânduri, mass-media şi mai multe asociaţii şi organizaţii din societatea civilă au atras atenţia despre starea jalnică în care a ajuns parcul Cişmigiu, dar şi alte parcuri care se află în administrarea Primăriei Generale. Edilul a spus că, din cauza unei exclusivităţi a companiei de Parcuri, ALPAB, nu a putut interveni pentru a întreţine parcurile, deşi avea oameni care puteau face asta.

Studenţii îşi manifestă tot mai deschis nemulţumirile legate de deciziile actualei coaliţii aflate la guvernare. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) critică modul în care Guvernul alege să gestioneze fondurile publice acuzaţia principală fiind legată de alocarea fondurilor "din pix", contrar principiilor şi a declaraţiilor publice. Faptul că partidele vor primi mai mulţi bani, iar cererile studenţilor şi elevilor sunt ignorate provoacă nemulţumirrea acestora din urmă.

Comisia de Organizare a Congresului PNL, eveniment care va avea loc în 25 septembrie, a anunţat, ieri, că perioada pentru depunerea candidaturilor pentru funcţia de preşedinte al partidului s-a încheiat şi că au fost acceptate candidaturile actualului şef al formaţiunii politice liberale, Ludovic Orban, şi premierului Florin Cîţu.

"În conformitate cu prevederile art. 67 alin. 1 din Statutul PNL, perioada de timp în care se puteau depune candidaturile pentru preşedinţia PNL, proiectele de moţiuni (proiectele de program de acţiune politică ale PNL pe următorii ani) şi listele cu grupurile de promovare a expirat pe 25 august 2021. Au fost depuse şi acceptate pentru dezbateri în Comitetele Directoare Judeţene ale PNL două candidaturi: ale domnilor Ludovic Orban şi Florin Cîţu", arată, într-un comunicat de presă, Theodor Stolojan, preşedintele Comisiei de Organizare a Congresului PNL.

Cea mai recentă variantă a proiectului de rectificare bugetară, trimisă spre dezbatere Consiliului Economic şi Social (CES), nu include o suplimentare a subvenţiei acordate partidelor politice pentru acest an.

Guvernul voia iniţial să aloce 101,75 milioane de lei către Autoritatea Electorală Permanentă cu titlul de sume suplimentare pentru subvenţiile alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea partidelor politice (100 milioane lei) şi pentru drepturile salariale ale personalului Autorităţii (un milion lei). Conform variantei de rectificare bugetare ajunsă pe masa CES, această suplimentare a sumelor acordate partidelor politice a dispărut.

• JPMorgan: Băncile din SUA au cumpărat titluri de trezorerie în sumă record, de aproximativ 150 de miliarde de dolari, în trimestrul al doilea din 2021 

Băncile din SUA au niveluri ridicate de depozite, însă clienţii lor contractează tot mai puţine împrumuturi, ceea ce face ca instituţiile în cauză să fie nevoite să cumpere datorii de stat, chiar dacă acestea le aduc profituri slabe.

Pieţele din Europa au scăzut ieri, în ziua în care era aşteptată începerea reuniunii bancherilor centrali americani de la Jackson Hole.

• Deutsche Börse

- Acţiunile Deutsche Bank AG, cel mai mare grup bancar din Germania, s-au depreciat cu 1,5%, la 10,64 euro la ora locală 15.20. Divizia de gestionare a activelor din cadrul băncii, DWS Group, este investigată în SUA, fiind suspectată că a denaturat criteriile sale de investiţii durabile, conform Wall Street Journal.

- Titlurile companiei auto Bayerische Motoren Werke AG (BMW) au stagnat la 78,63 euro la ora 15.54, cele ale rivalei Daimler AG au coborât cu 0,3%, la 70,90 euro. Interesul pentru vehicule electrice este în creştere în Europa, astfel că 55% dintre consumatori şi 100% dintre managerii de flote vor să îşi cumpere un astfel de vehicul în următorii doi ani, potrivit unui sondaj PwC.

- Indicele DAX a scăzut cu 0,3%, la 15.814,83 puncte la ora 15.55.

• Robert Kaplan, Dallas Federal Reserve: "Octombrie ar fi momentul propice pentru ajustarea ritmului de achiziţie de active"  

Toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) s-au apreciat în sesiunea de tranzacţionare de ieri, în ciuda declinului de pe pieţele externe, apărut în contextul perspectivei ca Rezerva Federală a Statelor Unite să anunţe în curând detalii cu privire la planurile sale de a reduce achiziţiile de active începând cu acest an. Robert Kaplan, preşedintele Dallas Federal Reserve, a afirmat ieri că "întâlnirea din septembrie" a băncii centrale ar fi momentul propice în care "să se anunţe planul de reducere a achiziţiilor, cu start în octombrie sau puţin după".

În acest context, ieri, la ora 18:20, la circa două ore de la deschiderea sesiunii bursiere, indicele american S&P 500 avea un declin moderat de 0,3%, în timp ce DAX 30 al bursei din Frankfurt, care se apropia de închiderea tranzacţionării, era în scădere cu 0,6%. Astăzi, în SUA, se va încheia simpozionul anual de două zile al Federal Reserve.