PENTRU CĂ VREA SĂ FIE ACŢIONAR MAJORITAR, Statul va trebui să finanţeze cu două miliarde de euro Unităţile 3 şi 4 Cernavodă

Hotărârea Guvernului privind modificarea strategiei de selectare a investitorilor pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4 a centralei nuclearelectrice de la Cernavodă a fost, în sfârşit, publicată în Monitorul Oficial. Astfel, comisia de negociere pentru selectarea investitorilor are la dispoziţie 120 de zile pentru finalizarea negocierilor cu companiile selectate prin convenirea proiectului de act cons­titutiv al societăţii mixte care va construi reactoarele. Cum noua strategie a fost publicată la începutul lunii august, "Nuclearelectrica" va anunţa abia în decembrie acţionariatul companiei de proiect.

Potrivit noii strategii, statul va deţine, prin "Nuclearelectrica" SA, 51% din capitalul social al companiei de proiect. Necesarul investiţional pentru finalizarea celor două reactoare a fost estimat la patru miliarde de euro, din care jumătate trebuie asigurate de stat, conform noii strategii aprobate. Cele două miliarde de euro vor fi asigurate din Fondul Naţional de Dezvoltare (800 de milioane de euro), din contribuţia în natură prin activele existente (350 de milioane de euro), din fonduri bugetare pentru finanţarea producţiei de apă grea în perioada 2009 - 2012 (350 de milioane de euro), din împrumuturi atrase de "Nuclearelectrica" SA cu garanţia statului (220 de milioane de euro), din surse proprii ale "Nuclearelectrica" (120 de milioane de euro) şi din listarea societăţii la BVB (100 de milioane de euro). Alte 100 de milioane de euro reprezintă apa grea, produsă până în iunie 2008.

Hotărârea de Guvern arată că împrumutul de 220 de milioane de euro va fi garantat suveran de stat începând din 2012. Fondurile de 100 de milioane de euro din listarea la Bursă sunt aşteptate din 2011, iar din Fondul Naţional de Dezvoltare suma de 20 de milioane de euro va fi alocată anul viitor, iar diferenţa va fi eşalonată în perioada 2010 - 2016.

Statul va participa la majorarea capitalului social al "Nuclearelectrica" prin alocarea de sume din Fondul Naţional de Dezvoltare, cu respectarea dreptului de preferinţă al celorlalţi acţionari, în mod proporţional cu cota de capital social deţinută de aceştia.

Dacă va fi cazul, "Nuclearelectrica" va primi credite atrase cu garanţie de stat, conform legii.

La majorarea de capitalului social al "Nuclearelectrica", Guvernul şi-a propus să mai contribuie, pe sumele din credite şi din Fondul Naţional de Dezvoltare, şi cu surse proprii şi fonduri provenite din listarea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a societăţii producătoare de energie. De asemenea, statul nu este obligat să preia în Sistemul Energetic Naţional electricitatea produsă în Unităţile 3 şi 4.

"Nuclearelectrica" va contribui, la capitalul social al companiei de proiect, prin aport în natură, cu activele existente şi contravaloarea lucrărilor şi serviciilor pregătitoare investiţiei, cât şi prin aport în numerar, din majorarea capitalului său social.

La înfiinţare, compania de proiect va avea un capital social iniţial subscris şi vărsat exclusiv prin aport în numerar, corespunzător cotelor de participare a acţionarilor, aşa cum au fost convenite prin actul constitutiv. La finalizarea investiţiilor pregătitoare, cu o durată de 18 luni de la data înfiinţării companiei, acţionarii vor majora capitalul social, în conformitate cu volumul investiţiilor necesare pentru finalizarea Unităţilor 3 şi 4. Majorarea se va face prin aporturi în natură şi în numerar, corespunzător cotei de participare a fiecărui acţionar.

Hotărârea privind modificarea strategiei pentru Unităţile 3 şi 4 a fost adoptată de Guvern la finele lunii iulie. Investitorii selectaţi pentru negocieri sunt "ArcelorMittal", "CEZ", "Electrabel", "Enel", "Iberdrola" şi "RWE Power". Statul s-a hotărât brusc, în această primăvară, că doreşte să deţină cota majoritară din compania de proiect deşi, în martie, cele şase companii şi "Nuclearelectrica" semnaseră un protocol de colaborare prin care producătorului de energie nucleară din România îi revenea doar 20% din acţiuni.

Potrivit graficului iniţial, compania de proiect ar fi trebuit înfiinţată în luna martie, termen care a fost amânat ulterior pentru luna mai a acestui an. Punerea în funcţiune a celor două unităţi nucleare era prevăzută pentru 2014, respectiv 2015. Acum se aşteaptă ca proiectul să fie întârziat cu circa un an.

Fiecare dintre cele două reactoare va avea o putere instalată de 720 MW. Unităţile vor livra o cantitate de energie de câte 5,2 TWh anual fiecare. Durata de viaţă a unei unităţi este de 30 de ani, cu posibilitatea prelungirii la 40 de ani.

În prezent, centrala nucleară de la Cernavodă funcţionează cu două unităţi. Primul reactor a fost pus în funcţiune în 1996, iar cel de-al doilea a atins puterea maximă în septembrie 2007, fiind inaugurat la începutul lunii octombrie. Unităţile 1 şi 2 produc împreună 18% din cantitatea totală de energie generată în ţara noastrăRomânia.