PENTRU COMPENSAREA DEFICITULUI BUGETAR Comisia Europeană ne prevesteşte taxe mai mari şi cheltuieli publice mai mici

Guvernul va trebui să crească unele taxe sau să taie din cheltuieli ca să poată compensa scăderile de venituri la buget prognozate pentru 2015 din reducerea CAS, a "taxei pe stâlp" şi a accizelor, în caz contrar deficitul bugetar ar urma să urce la 2,8% din PIB, cu 10 miliarde lei peste ţintă, potrivit Comisiei Europene.

Considerentele CE vin în contextul în care Ministerul Finanţelor Publice a anunţat, recent, un excedent bugetar de 0,06% din PIB, în primele nouă luni ale acestui an.

În opinia lui Aurelian Dochia, excedentul anunţat de Guvern este unul fabricat. "Aşa s-a dorit - să iasă excedent - şi s-a tăiat din investiţii", ne-a spus domnia sa, subliniind că: "Continuarea tăierii din investiţiile care şi aşa sunt puţine înseamnă sinucidere. Nu vom avea niciun progres în ceea ce priveşte infrastructura şi niciun stimulent pentru creşterea economică, dimpotrivă, dacă vom reduce cheltuielile pentru investiţii".

Guvernatorul Mugur Isărescu a spus, ieri, că scăderea investiţiilor publice poate fi bună dacă au fost eliminate risipa şi corupţia: "Dacă este vorba de mai multă disciplină în cheltuirea banului public, chiar dacă pe termen scurt nu înseamnă creştere economică rapidă, înseamnă eliberări de fonduri mari care erau risipite în diverse forme, proiecte nerealiste, corupţie, şi aşa mai departe. Pe termen scurt, influenţează creşterea economică.

Potrivit lui Dragoş Cabat, întrucât nu avem voie să creştem deficitul, singura şansă este creşterea taxelor şi tăierea cheltuielilor dedicate investiţiilor.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, ne-a spus, recent, că ţara noastră va trebui să acopere, în 2015, un deficit de minim 15 milioane de lei.

Domnia sa ne-a explicat: "Să nu uităm că trebuie să ajungem la un anumit nivel al deficitului, fiind nevoie să facem anumite ajustări în buget ca să acoperim în jur de cel puţin 15 miliarde lei, necesari pentru îndeplinirea obiectivului general pe termen lung, (circa 5 miliarde lei), pentru acoperirea deficitului din reducerea CAS (alte 5 miliarde lei), precum şi pentru creşterea bugetului apărării, majorarea pensiilor şi realizarea altor măsuri anunţate în această toamnă, care cumulează minim 5 miliarde lei".

Îndeplinirea obiectivului general pe termen lung (MTO) presupune atingerea unui deficit structural de 1%, în 2015, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 1,4%. Ionuţ Dumitru ne-a precizat: "Ca să respectăm obiectivul bugetar pe termen mediu asumat în faţa organismelor internaţionale trebuie să atingem ţinta de deficit structural de 1%, care s-ar realiza dacă economia ar avea PIB-ul la potenţial. Aceasta ar fi situaţia în care nu am avea nici exces, nici deficit de cerere. În prezent, avem deficit de cerere, PIB-ul fiind sub potenţial. Pentru ca la anul să avem un deficit structural de 1%, trebuie să atingem un deficit bugetar, efectiv, de 1,4% din PIB. Pentru acest an, ţinta deficitului bugetar este de 2,2%. La şapte luni, acest deficit a fost de doar 0,2%, diferenţa fiind destul de mare faţă de ţintă".

Şi în opinia economistului, sumele necesare pentru acoperirea deficitului pot fi procurate fie prin reducerea cheltuielilor, fie prin creşterea veniturilor sau prin adoptarea ambelor măsuri.

Deficitul bugetar al ţării noastre este prognozat să crească la 2,8% din PIB, dacă Guvernul nu va lua nicio măsură de politică fiscală, subliniază CE, în raportul referitor la economiile din UE: "Până la data limită pentru elaborarea prognozei, nu a fost trimis niciun proiect de buget pentru 2015. Prognoza a avut în vedere impactul pe întregul an viitor al reducerii contribuţiilor de asigurări sociale, care vor conduce la o pierdere de venituri de 0,8% din PIB pe parcursul lui 2015".

Ţinta de deficit convenită de autorităţile române cu FMI şi CE pentru 2015 este de 1,4% din PIB, respectiv la jumătate din actuala prognoză a CE, echivalând cu un deficit suplimentar de aproape 10 miliarde de lei.

Pentru acest an, Comisia Europeană estimează o reducere a deficitului bugetar la 2,1% din PIB faţă de 2,2% din PIB în 2013, iar în 2016, deficitul ar urma să scadă la 2,5% din PIB, fără nicio altă decizie fiscală, doar pe măsură ce veniturile bugetare se vor îmbunătăţi ca urmare a revenirii creşterii economice.

În termeni structurali, deficitul este prognozat că se va deteriora de la 1,75% din PIB în 2014 la 2,5% din PIB în 2015-2016. Datoria publică ar urma să crească de la 37,9% din PIB în 2013 la 41,1% în 2015, mai arată raportul CE.

• CE estimează o creştere a PIB de 2,4% pentru 2015 şi de 2,8% pentru 2016, ambele prognoze fiind în scădere

Comisia Europeană (CE) şi-a înrăutăţit prognozele referitoare la creşterea economică din acest an, la 2%, de la 2,5% - estimare făcută în primăvară.

Raportul Comisiei Europene realizat în această toamnă preconizează că vom avea un PIB cu doar 2,4% mai mare anul viitor (prognoză înrăutăţită de la 2,6%), creşterea estimată de CE pentru 2016 fiind de 2,8%.

Comisia şi-a revizuit în jos prognozele referitoare la evoluţia PIB, după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM) au făcut acelaşi lucru, proiecţia FMI indicând un avans economic de 2,4%, la final de 2014, iar BM prognozând o creştere de 2,7%.

Toate instituţiile financiare internaţionale şi analiştii economici şi-au înrăutăţit prognozele de creştere a PIB, atât pentru anul în curs, cât şi pentru anii următori, după contracţiile pe care le-a avut economia în primele două trimestre ale acestui an, ne-a spus economistul Aurelian Dochia.

Domnia sa ne-a declarat: "Producţia industrială nu a avut rezultate încurajatoare în 2014 şi, în aceste condiţii, nu ne putem aştepta la o minune la final de an care să ducă la creşterea PIB. Şi pentru zona euro estimările sunt în scădere, (0,8% - creşterea PIB pentru anul în curs), iar efectele sunt în lanţ, ceea ce înseamnă că nici în anii viitori nu vom înregistra creştere. Situaţia din România nu are cum să se desprindă de cea europeană decât dacă explodează consumul, ceea ce nu are cum să se întâmple".

Din punct de vedere agricol, am avut un an bun, dar nu atât de bun încât să răstoarne tendinţa de încetinire a creşterii economice, subliniază domnul Dochia, adăugând: "În ceea ce priveşte exporturile, având în vedere că majoritatea merg în UE şi că prognoza de creştere economică în această zonă este destul de slabă, nu vom avea o situaţie foarte bună nici în acest domeniu".

Comisia Europeană estimează o scădere a contribuţiei exporturilor la creşterea PIB, în a doua jumătate a anului în curs, aceasta urmând să devină negativă în 2015-2016, ca urmare a creşterii importurilor într-un ritm mai alert faţă de exporturi, potrivit raportului CE, care subliniază că exporturile îşi vor continua avansul, în ciuda slabei activităţi din zona euro.

Faptul că nu am atras niciun fel de investiţii şi nici fonduri europene, "în acest domeniu neavând nicio şansă nici pentru perioada care urmează", ne conduce către tendinţe de scădere economică, pe care le întâlnim şi în Europa, dar şi în China, subliniază analistul economic Dragoş Cabat, estimând că, în 2014, nu putem avea o creştere mai mare de 1,5%-2%.

Economia noastră va fi sprijinită, în 2015, de consumul privat, care îşi va continua expansiunea, pe fondul creşterilor salariale, al inflaţiei scăzute şi al dobânzilor bancare în scădere, mai arată raportul CE.

Totodată, creditarea îşi va reveni uşor, anul viitor, după doi ani de scădere, în urma creşterii numărului de împrumuturi în monedă locală, a înlesnirii condiţiilor de creditare şi a încetinirii procesului de dezintermediere bancară, preconizează Comisia Europeană.

• CE: "Îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi creşterea veniturilor populaţiei vor sta la baza creşterii consumului"

"Ritmul creşterii economice s-a redus de la 3,5% în 2013, la 2,4% în prima jumătate a anului în curs, în principal ca urmare a încetinirii puternice, de 1,2%, în al doilea trimestru din 2014 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a fost sprijinită de consumul privat şi exporturile nete, în timp ce investiţiile au continuat să contribuie negativ la creşterea PIB", subliniază raportul Comisiei Europene.

CE arată că îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi creşterea veniturilor populaţiei vor sta la baza creşterii consumului, în cea de-a doua jumătate a acestui an.

Potrivit documentului citat, rata inflaţiei a revenit pe creştere uşoară în ultimele luni, după ce, în iunie, a scăzut la un minim record de 0,66%, în principal ca urmare a şocurilor asupra factorilor de ofertă generate de reducerea TVA la pâine, aprecierea leului şi inflaţiei scăzute din zona euro.

Comisia Europeană apreciază că inflaţia medie anuală este estimată la 1,5% în 2014, în scădere faţă de proiecţia din primăvară de 2,5%, în contextul unui an agricol bun, întârzierilor din programul de liberalizare a preţurilor gazelor naturale, scăderii preţurilor pe piaţa internaţională a energiei şi aşteptărilor inflaţioniste în scădere.

Pentru următorii doi ani, CE anticipează o inflaţie medie anuală de 2,1%, respectiv 2,7%, ca urmare a revenirii cererii interne, a efectelor de bază generate de preţurile mici la alimente din acest an şi a continuării procesului de convergenţă a preţurilor de pe piaţa locală cu cele din UE.